Donald Trump nu lasă garda jos în relația cu Teheranul. Continuă să pună presiune pe regim, încurajând protestatarii iranieni și promițându-le, din nou, ajutor. Practic, președintele american nu renunță la avertismente, mai ales după ce liderii iranieni au ignorat mesajele anterioare. CNN a realizat o analiză, preluată de Adevărul, în care explorează ce decizii cântărește Trump în acest moment extrem de delicat.
Argumente pro-intervenție
Ideea unei acțiuni militare americane în sprijinul protestatarilor prinde contur, mai ales că reprimările sunt din ce în ce mai dure, iar Trump a făcut promisiuni clare. Președintele a avertizat, marți, într-un interviu la CBS News, că, „dacă Iranul va executa protestatarii așa cum a semnalat, SUA vor lua măsuri ferme”. Leon Panetta, fost secretar al Apărării și fost director CIA, a declarat la CNN News Central că „este de datoria președintelui să ia măsuri” și că „credibilitatea Statelor Unite în acest moment necesită să facă ceva pentru a-și arăta sprijinul față de protestatari”.
Măcelul din umbră
Dincolo de calculele strategice, argumentele umanitare devin tot mai greu de ignorat. Cât timp regimul a blocat internetul, numărul victimelor a explodat. Se estimează că au murit circa 2.400 de persoane, dar cifrele ar putea fi chiar mai mari, semn că se petrece un „măcel” departe de ochii lumii. Mai mult, avertismentele repetate ale lui Trump ar fi putut să crească așteptările protestatarilor, care își riscă viața. Karim Sadjadpour, expert în Iran, a declarat la CNN că, în ultimele două săptămâni, Trump a amenințat că va lua măsuri militare împotriva Iranului dacă acesta ucide protestatari pașnici, iar mulți au luat aceste cuvinte în serios, sperând la un scut american.
O dictatură slăbită
Trump ar putea fi tentat să intervină și din motive strategice, e clar. Dictatura clericală din Iran e slăbită, atât pe plan intern, cât și extern. Criza economică e gravă, iar Iranul abia reușește să-și hrănească poporul. În plus, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, are 86 de ani, iar lupta pentru succesiune se desfășoară în paralel cu tulburările sociale. Armata iraniană e fragilizată de conflictul cu Israelul, iar influența regională a Iranului a fost paralizată de războiul pe multiple fronturi, declanșat după atacurile Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023.
Momentul Reagan al lui Trump?
Lindsey Graham, republican de Carolina de Sud, a scris pe X că acesta ar putea fi „momentul Ronald Reagan al președintelui Trump sub steroizi”, un moment de tip „Zidul Berlinului înmulțit cu 1.000”. Întrebat ce va face în privința Iranului, Trump a răspuns scurt: „Nu vă pot spune. Știu exact ce voi face”.
Lecțiile istoriei
Mulți foști oficiali și diplomați străini sunt de părere că faptul că Barack Obama nu a impus o linie roșie Siriei, în 2013, după folosirea armelor chimice, i-a încurajat pe adversarii SUA. Dar, de cele mai multe ori, justificările intervențiilor militare americane au părut solide, iar urmările folosirii forței sunt rareori cele așteptate de președinții americani. Ar avea SUA motive să creadă că noi atacuri asupra Iranului ar ajuta protestatarii? Sau, dimpotrivă, ar putea intensifica reacția împotriva contrarevoluției?
Dilema lui Obama
În timpul protestelor Mișcării Verzi din Iran, în 2009, Obama a fost extrem de prudent, tocmai pentru a nu oferi autorităților iraniene o scuză pentru brutalitate. A pledat pentru libertatea de exprimare, disidență și un proces democratic, adăugând că a vrut să evite ca Statele Unite să fie „problema în interiorul Iranului”. Acum, privind în urmă, Obama regretă și consideră că trebuie încurajată orice licărire de speranță în oamenii care tânjesc după libertate.
Opțiuni limitate
Trump, cu stilul său direct și fără a se pierde în detalii, accentuează o anumită superficialitate în dezbaterile de la Washington. Situația din Iran e extrem de complexă, iar SUA nu pot pur și simplu să bombardeze Iranul până devine o democrație. Atacurile cibernetice ar putea anula capacitatea de comandă și control a forțelor de securitate ale regimului, dar e greu de crezut că forța aeriană americană poate salva protestatarii care sunt împușcați pe străzi. Un raid ca cel din Venezuela pare puțin probabil să se repete în Iran, iar atacurile cu rachete sau drone ar putea împuternici un laic influent de linie dură. În plus, istoria arată că amestecul puterilor imperialiste în Iran nu a adus niciodată nimic bun, străinii neavând puterea să decidă viitorul acestei țări.
Viitor incert
Iranul, spre deosebire de multe state din Orientul Mijlociu, nu e o creație a cartografilor colonialiști. Civilizația sa persană și identitatea sa națională l-ar putea scuti de agonia dezbinării Siriei. Dar o prăbușire a autorității e posibilă dacă regimul represiv e înlăturat, iar fluxurile ulterioare de refugiați și instabilitate nu ar fi deloc binevenite de aliații regionali ai SUA. Întrebat dacă poate fi sigur că atacurile aeriene americane ar proteja protestatarii, Trump a răspuns: „Ei bine, nu se știe niciodată, nu-i așa?”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum vorbești despre bani în cuplu și faci bugetul când salariul minim îți aduce 125 de lei net în plus
Revista IoanaCum verifici TVA pentru bugetul casei în 2026 și când plătești cota de 11% în loc de 21%
News24Liderii UE cer Comisiei Europene un plan pentru finanțarea Ucrainei în 2027
Dolce SportIoan Varga promite bani pentru datoriile CFR până în iarnă, cu ținta Champions League
GetPonyRenault ia în calcul un 8 Gordini electric de serie mică după 5 Turbo 3E
BravonetCe faci în București în weekendul 16-18 octombrie, de la teatru la instalații luminoase
