Un plan de reconstrucție pentru Gaza în valoare de 17 miliarde de dolari a fost anunțat la Washington, în cadrul primei reuniuni a Consiliului pentru Pace prezidat de Donald Trump. Proiectul ambițios, care include și trimiterea unor trupe de stabilizare, se confruntă însă cu o problemă majoră rămasă nerezolvată: demilitarizarea Hamas.
Evenimentul de joi a vizat stabilirea unui nou mod de gestionare a conflictelor internaționale. Potrivit HotNews, care citează CNN, președintele american a anunțat că nouă țări s-au angajat să contribuie cu peste 7 miliarde de dolari, sumă la care se adaugă 10 miliarde de dolari din partea Statelor Unite.
Ce s-a decis la Washington?
Reuniunea, în timpul căreia a fost difuzată piesa „Gloria” a Laurei Branigan și s-au distribuit pălării roșii cu inscripția „USA”, a conturat un plan complex. Mai multe state, printre care Maroc, Albania, Kosovo și Kazahstan, s-au angajat să trimită trupe pentru o forță de stabilizare. În plus, FIFA a prezentat un videoclip generat de inteligență artificială cu un proiect de ecosistem fotbalistic pentru enclava distrusă de război.
Comitetul Național pentru Administrarea Gazei, condus de Ali Shaath, are ca obiectiv „restabilirea securității prin intermediul unei poliții civile profesionale sub o singură autoritate”. Planul include formarea a 5.000 de polițiști care ar urma să fie detașați în 60 de zile. Realitatea de pe teren este însă diferită: comitetul nu a putut intra în Gaza, fiind blocat la Cairo, fără puterea de a-și pune în aplicare deciziile.
O ambiție care depășește ONU?
Donald Trump a încercat să se impună în rolul de pacificator, dar declarațiile sale au alimentat îngrijorările că acest consiliu ar urmări să înlocuiască Organizația Națiunilor Unite. „Consiliul Păcii va supraveghea aproape Organizația Națiunilor Unite și se va asigura că aceasta funcționează corespunzător”, a spus președintele american, adăugând că ONU are „un potențial enorm”.
Trump a sugerat și o extindere a mandatului consiliului. „S-ar putea să mergem și mai departe, acolo unde vedem puncte fierbinți în jurul lumii, probabil că putem face asta foarte ușor”, a declarat el, în contextul în care ia în considerare o acțiune militară împotriva Iranului. Deși rezoluția ONU care a stat la baza consiliului se referă specific la Gaza, carta sa fondatoare îi permite să se ocupe de orice conflict teoretic.
Scepticism în rândul aliaților și experților
La reuniunea de joi au participat reprezentanți din aproximativ 50 de țări, dar numai jumătate au statut de membru. Cealaltă jumătate, incluzând majoritatea participanților europeni, a fost prezentă doar în calitate de observatori. Multe state aliate tradiționale ale SUA au refuzat calitatea de membru din cauza misiunii extinse a organizației.
Un diplomat de rang înalt al Uniunii Europene a recunoscut problemele, dar a subliniat lipsa alternativelor. „Este clar că există probleme cu Consiliul pentru Pace”, a declarat acesta, adăugând că „nu există altă opțiune” pentru viitorul Gazei. În acest timp, Donald Trump a spus că ar dori ca Rusia și China să se alăture consiliului.
Aaron David Miller, fost negociator al SUA pentru Orientul Mijlociu, a descris întâlnirea ca fiind „detașată de realitate”. El a menționat pentru CNN că planul de demilitarizare nu este pregătit pentru „ora de maximă audiență”.
Marea dilemă: Cum vor fi cheltuiți banii?
Problema cheie rămâne demilitarizarea Hamas, un proces de lungă durată și fără un calendar stabilit. Hamas nu a menționat dezarmarea în declarațiile recente, cerând în schimb deschiderea punctelor de trecere și începerea reconstrucției. Înaltul reprezentant Nickolay Mladenov, care asigură legătura cu comitetul tehnocratic palestinian, a fost tranșant: pentru a începe reconstrucția, „nu există altă opțiune” decât demilitarizarea completă a Gazei.
Nu este clar nici cum vor fi cheltuiți cei 17 miliarde de dolari. Trump a numit Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Uzbekistan și Kuweit printre donatori, dar fără detalii despre calendarul investițiilor. Aaron David Miller a avertizat că „banii nu sunt buni dacă nu îi poți cheltui”. El a indicat două obstacole majore: guvernul israelian, care probabil nu va permite construcția de infrastructură în zone pe care nu le controlează, și atacurile militare continue.
„Cred că, în circumstanțele potrivite, actorii externi ar putea avea un impact semnificativ. Pur și simplu nu văd cum ceea ce am văzut astăzi ar putea deveni o realitate care ar face Gaza un loc întreg, sigur și prosper”, a concluzionat Miller.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaGenuflexiunile la perete făcute o dată pe săptămână au păstrat o parte din scăderea tensiunii obținută în prima lună
Revista IoanaHepatita A aglomerează secția de copii din Arad. Părinții celor expuși trebuie să vorbească repede cu medicul
News24Parlamentul revotează dacă se dau bani publici pentru centrale în unele blocuri cu încălzire comună
Dolce SportBarcelona închide un sector la meciul cu Alavés după ce fanii săi au aruncat obiecte în meciul cu Real Madrid
GetPonyLivrările de mașini electrice Škoda au crescut cu 41,3% în primele nouă luni din 2026
BravonetTudor Chirilă critică tăcerea actorilor după angajarea lui Felix Alexa, acuzat de hărțuire
