Curentul s-a scumpit cu 51,6%, iar gazele cu 9,3% în România, în prima jumătate din 2026 față de 2025

Prețul curentului pentru gospodăriile din România a crescut cu 51,6%, iar cel al gazelor cu 9,3% în prima jumătate din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Sunt cele mai mari creșteri din UE pentru fiecare dintre cele două produse, potrivit datelor Eurostat publicate la 30 octombrie 2026: datele despre curent și cele despre gaze.

Seria Eurostat pentru electricitate este nrg_pc_204, indicată și în comunicarea din 30 octombrie 2026; cea pentru gaze este nrg_pc_202. Procentele arată variația prețului final mediu pe kilowatt-oră (kWh), nu a facturii fiecărei familii.

De ce factura poate crește altfel

Potrivit metodologiei Eurostat, prețurile sunt medii pentru câte șase luni, calculate din date de facturare. Ele includ energia sau gazul, transportul, distribuția, alte servicii și taxele, inclusiv TVA.

Tariful unui client poate fi diferit de medie, în funcție de furnizor, contract și banda de consum. Suma de plată depinde și de perioada facturată, de numărul de kWh consumați, de indexul real sau estimat și de eventualele regularizări. O factură mai mare poate proveni astfel dintr-un preț mai mare pe kWh, dintr-un consum mai ridicat sau dintr-o corecție a consumului estimat. Pentru a vedea ce s-a schimbat, trebuie comparate facturi pentru perioade și consumuri similare, nu doar sumele de plată.

Cum se compară România cu alte țări

Eurostat a raportat următoarele creșteri ale prețurilor pentru gospodării în prima jumătate din 2026 față de prima jumătate din 2025:

Media UE la curent a fost de 0,28 euro/kWh în prima jumătate din 2026, față de 0,29 euro/kWh în a doua jumătate din 2025, o scădere de 2,2%. Această comparație este cu cele șase luni anterioare, nu cu prima jumătate din 2025, folosită pentru creșterea din România.

La gaze, media UE a fost de 0,11 euro/kWh. A scăzut cu 3,5% față de prima jumătate din 2025 și cu 10,2% față de a doua jumătate din 2025. În România, prețul mediu al gazelor a fost de 0,06 euro/kWh: cea mai mare creștere nu înseamnă și cel mai mare preț din UE. Pentru curent, România a avut însă cel mai mare preț din UE după ajustarea care ține seama de diferențele de preț dintre țări, de 46,9 unități la 100 kWh.

Ce poate face clientul dacă factura pare greșită

Factura de curent trebuie să arate perioada facturată, cantitatea în kWh, suma totală cu TVA și scadența, potrivit ANRE. Pentru a verifica o sumă neașteptată, clientul poate urma acești pași:

• Compară perioada, consumul, indexul de pe factură, indexul transmis, prețul pe kWh, taxele și contractul.
• Cere furnizorului, în scris, explicația calculului și corectarea unei eventuale erori. Păstrează factura, contractul, indexul și numărul sesizării.
• Dacă problema rămâne nerezolvată, poate depune o petiție la ANRE sau poate suna la 0374 554 265.

Pentru curent, ANRE precizează că un client poate schimba furnizorul, cu respectarea contractului. Un litigiu poate fi trimis și spre soluționare în afara instanței; această procedură trebuie încheiată în cel mult 90 de zile.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyVolkswagen amână Golf-ul electric. Modelul electric ID.3 Neo se poate comanda în avans pe piețe europeneBravonetAl treilea film din seria Dune are premiera pe 18 decembrie 2026, dar poate fi văzut din 15 decembrieLylaRochiile de mireasă cu fuste mari apar în moda pentru 2027. Ce se verifică la probă și în contractRevista IoanaMamele care au mâncat mai sănătos în sarcină au avut mai rar bebeluși cu plâns prelungit și erupții pe pieleNews24Guvernul a aprobat împrumuturi pentru primării, în total 300 de milioane de lei pentru căldurăDolce SportBarcelona închide un sector la meciul cu Alavés după ce fanii săi au aruncat obiecte în meciul cu Real Madrid