Donald Trump a lansat un avertisment dur la adresa aliaților din NATO, pe care i-a acuzat că nu contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz, un punct important pentru comerțul global cu petrol. Fostul președinte american a prezis un viitor „foarte rău” pentru Alianță dacă statele europene nu se vor implica direct în protejarea rutei maritime esențiale.
Un viitor „foarte rău” pentru Alianță
Într-un interviu acordat Financial Times, Trump a fost tranșant. El consideră că țările care depind de fluxul de petrol din Strâmtoarea Ormuz au obligația de a participa la menținerea securității în zonă. „Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a explicat președintele SUA, legând direct lipsa de implicare de viitorul NATO.
Mai mult, a comparat situația cu sprijinul masiv oferit de Statele Unite Ucrainei în conflictul cu Rusia, subliniind că se așteaptă la o reciprocitate care, până acum, a lipsit. „Noi am fost acolo pentru ei, dar ei nu au fost acolo pentru noi”, a adăugat Trump.
Dar ce înseamnă, concret, această implicare? Președintele american a menționat misiuni de deminare și operațiuni de contracarare a amenințărilor navale de pe coasta iraniană, unde dronele și minele au pus în pericol traficul maritim. „Vrem oameni care să neutralizeze niște actori periculoși de-a lungul coastei”, a spus Trump.
Reacții de la Bruxelles și București
Uniunea Europeană, prin vocea șefei diplomației Kaja Kallas, a transmis că problema este complexă. Până la urmă, cum vine asta? Kallas a precizat că zona rămâne „în afara sferei de competență a NATO”.
„Am luat legătura cu NATO în trecut, dar, de fapt, acest lucru nu ține de competența NATO (…) Nu există țări membre NATO în strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas. Totuși, a recunoscut că UE analizează opțiuni, inclusiv modificarea mandatului operațiunii EUNavfor ‘Aspides’ din Marea Roșie. „Este în interesul nostru să menținem deschisă Strâmtoarea Ormuz și de aceea discutăm și despre ce putem face în această privință din partea europeană”, a spus ea. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune; dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor. Se vorbește și despre o coaliție de voluntari în acest sens“, a completat oficialul european.
Și România a avut o reacție. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a subliniat caracterul defensiv al Alianței. „Am spus şi vom continua să spunem că NATO este, mai întâi de toate, o alianţă defensivă şi aceasta este cea mai importantă parte pe care trebuie să ne concentrăm”, a declarat Ţoiu. Aceasta a confirmat că România a permis deja Statelor Unite să folosească bazele militare pentru operațiuni legate de conflictul din Iran, în cadrul parteneriatului strategic. ”În ceea ce priveşte oferirea de sprijin, aşa cum am mai spus, România a acceptat să permită Statelor Unite ca împreună să ne creştem capacităţile de apărare, inclusiv cele non-cinetice, pentru că, eu cred că este, si, la fel de important ca, odată ce avem acest parteneriat strategic în vigoare, iar România şi Statele Unite au un asemenea parteneriat de multă vreme, când vine vorba despre capabilităţi defensive, acestea sunt ceva ce putem folosi”, a detaliat Oana Ţoiu.
Frustrări, refuzuri și presiuni pe China
Nemulțumirile lui Trump nu s-au oprit la nivel general. Fostul președinte și-a exprimat frustrarea direct față de premierul britanic Keir Starmer, reproșându-i că Marea Britanie nu a oferit sprijin la timp în operațiunile comune americano-israeliene împotriva Iranului. „Marea Britanie ar putea fi considerată aliatul nr. 1, dar au trimis nave doar după ce am neutralizat pericolul. Aveam nevoie de ele înainte”, a declarat Trump.
În paralel, Japonia și Australia au respins solicitarea de a trimite nave de război. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a explicat poziția țării sale: „Întrucât nu ni s-a solicitat încă oficial acest lucru, este dificil să răspundem speculațiilor. Guvernul japonez studiază modul de implementare a măsurilor necesare.”
Un refuz clar.
Iar presiunea se mută și asupra Chinei, care depinde de Strâmtoarea Ormuz pentru aproximativ 90% din importurile sale de petrol. Trump a avertizat că ar putea chiar să amâne summitul planificat cu Xi Jinping până la clarificarea poziției Beijingului. „Am vrea să știm poziția lor înainte de întâlnire. Două săptămâni este mult timp… Am putea amâna”, a precizat Trump.
Avertismentul ONU: dependența de petrol costă
Dincolo de jocurile geopolitice, un oficial ONU trage un semnal de alarmă mult mai profund. Simon Stiell, responsabil pentru schimbări climatice, avertizează că dependența excesivă de combustibili fosili subminează securitatea națională. V-ați gândit vreodată cât de vulnerabili suntem? Cifrele sunt clare: prețul gazelor în Europa a urcat cu 50% în doar două săptămâni, iar UE importă peste 90% din petrol și 80% din gazul consumat.
„Dependenţa de combustibili fosili subminează securitatea naţională şi suveranitatea, înlocuindu-le cu subordonarea şi creşterea costurilor”, susţine Simon Stiell, secretar executiv al Departamentului ONU pentru schimbări climatice (UNFCCC).
E drept că unele guverne europene cer relaxarea politicilor climatice, dar oficialul ONU avertizează că aceasta este o soluție pe termen scurt. „Dependenţa excesivă de importurile de combustibili fosili va face ca Europa să se târască în permanenţă de la o criză la alta”, mai spune Stiell. Mesajul său final este fără echivoc: „Sursele regenerabile schimbă lucrurile. Lumina soarelui nu depinde de strâmtori maritime înguste şi vulnerabile”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News