Conflictul militar dintre Statele Unite și Iran îl forțează pe președintele Donald Trump să reevalueze importanța aliaților europeni, după luni de critici și tensiuni la adresa acestora. Administrația de la Washington se lovește acum de refuzul unor parteneri cheie de a sprijini direct operațiunile militare.

Potrivit publicației Adevărul, operațiunile inițiale ale SUA ar fi fost mult mai simple dacă Marea Britanie ar fi permis bombardierelor americane să decoleze de la baze militare britanice. Însă premierul Keir Starmer a impus condiții stricte, limitând utilizarea facilităților la operațiuni „strict defensive” și refuzând implicarea în atacuri. O poziție similară a fost adoptată de Spania și Franța, unde premierul Pedro Sánchez a criticat intervenția, iar președintele Emmanuel Macron a avertizat că războiul este periculos.

Tensiuni ce amintesc de războiul din Irak

Diferențele de viziune riscă să adâncească fisurile în alianța transatlantică. Casa Albă a sugerat că partenerii europeni ar trebui să sprijine efortul militar, argumentând că Iranul reprezintă o amenințare directă și pentru securitatea Europei. Ca răspuns, mai mulți lideri de pe continent au adoptat un ton rezervat, condamnând atacurile iraniene de represalii, dar evitând să susțină explicit ofensiva americană. Disputa a fost amplificată de declarațiile președintelui Trump, care l-a criticat public pe premierul britanic.

Pentru multe guverne europene, criza actuală evocă amintirile tensionate din 2003, când invazia Irakului, condusă de administrația George W. Bush, a divizat profund NATO. De la revenirea sa la Casa Albă în 2025, Trump a adoptat o politică externă mai confruntațională față de Europa, reducând sprijinul pentru Ucraina și relansând dispute mai vechi. Atacurile împotriva Iranului au fost lansate fără consultări extinse cu aliații, ceea ce a sporit reticența capitalelor europene.

Ce impact au refuzurile asupra operațiunilor SUA

Refuzul Spaniei de a permite folosirea bazelor aeriene aflate sub controlul său a avut consecințe logistice imediate. Armata americană a fost nevoită să relocheze o parte din aeronavele sale militare către alte facilități din Europa. În contrast, Germania a oferit un sprijin punctual. Cancelarul german Friedrich Merz a autorizat utilizarea bazei aeriene de la Ramstein de către forțele americane, o decizie pentru care a fost lăudat public de președintele Trump. Berlinul a precizat însă că nu participă direct la operațiunile militare.

Ucraina, un sprijin tehnic neașteptat

Într-o mișcare surprinzătoare, Washingtonul ar fi solicitat sprijin și din partea Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că parteneri internaționali au cerut Kievului asistență tehnologică în domeniul apărării anti-drone. Ucraina a acumulat o experiență considerabilă în interceptarea dronelor de tip Shahed, utilizate masiv de Rusia în războiul declanșat în 2022. Același tip de dronă este folosit acum de Iran în atacurile de represalii împotriva țintelor americane și regionale. Zelenski a condiționat un posibil ajutor, afirmând că Ucraina ar putea oferi sprijin doar dacă acest lucru nu îi afectează propria capacitate de apărare și dacă gestul contribuie la eforturile diplomatice pentru încheierea războiului.

Frica de o escaladare a conflictului

Mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit, Franța și Germania, au început să trimită nave și alte resurse militare în Orientul Mijlociu. Misiunea oficială este protejarea intereselor și cetățenilor proprii din regiune. Totuși, diplomați europeni avertizează că desfășurarea de forțe, chiar și în scop defensiv, ar putea crește riscul ca aceste state să fie implicate direct în conflict, pe măsură ce situația se deteriorează. În acest context, oficialii europeni consideră că actuala criză reprezintă un test major pentru relația dintre Statele Unite și aliații săi tradiționali.

Sursa: Adevarul

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

aliati europeni Donald Trump Iran razboi iran SUA