Ușă închisă pentru Donald Trump. Două state nordice, Norvegia și Suedia, au respins fără menajamente invitația fostului președinte american de a intra într-un nou „Consiliu pentru Pace”. Propunerea, pe lângă faptul că e controversată, vine cu o condiție financiară șocantă. La Oslo și Stockholm, nimeni nu pare convins, conform Digi24.
Inițiativa lui Trump, vândută drept soluție la conflictele lumii, s-a izbit de pragmatismul scandinav. Agențiile de presă internaționale, citate de Digi24, au confirmat că deciziile celor două guverne au fost comunicate ferm. Viabilitatea proiectului e pusă serios la îndoială.
Suedia: „Pentru noi nu este relevant să-l semnăm”
Reacția Suediei a fost directă. Tăioasă. Premierul Ulf Kristersson, aflat la Davos pentru Forumul Economic Mondial, nu a lăsat loc de interpretări. A explicat foarte clar de ce țara sa stă deoparte. „Aşa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm,” a declarat Kristersson pentru agenţia suedeză TT. Unul dintre motivele blocajului? O taxă de membru permanent de un miliard de dolari. O sumă colosală cerută de Trump statelor care vor un loc în consiliu. Chiar dacă un răspuns formal încă nu a plecat spre Washington, premierul suedez a confirmat că decizia e luată.
Răspunsul va fi „nu”.
Întrebat dacă se teme de o reacție nervoasă a lui Trump, Kristersson a rămas pe poziții. „Vom vedea unde va duce toată asta. Desigur, Suedia ia propriile decizii asupra diferitelor acorduri din care doreşte să facă parte”, a spus șeful guvernului, subliniind suveranitatea țării sale.
Norvegia vrea discuții, dar în cadrul ONU
Nici Norvegia nu pare mai mișcată de idee. Guvernul de la Oslo a ales cuvinte mai diplomatice, dar esența e aceeași. Un refuz. „Propunerea americană ridică o serie de întrebări care necesită un dialog mai aprofundat cu Statele Unite”, a transmis pentru AFP secretarul de stat Kristoffer Thoner. Acesta a fost clar: Norvegia nu semnează documentul și nu merge la nicio ceremonie la Davos. Logica lor e simplă și se ancorează în ordinea internațională actuală. „Pentru Norvegia este important ca această propunere să se înscrie în structurile existente precum Naţiunile Unite şi în angajamentele noastre internaţionale”, a adăugat Thoner. E o decizie de principiu pentru o țară cunoscută ca mediator internațional și apărător al multilateralismului.
Ce legătură are Premiul Nobel pentru Pace?
Refuzul Norvegiei pică într-un moment tensionat. Fostul președinte american nu și-a ascuns niciodată frustrarea că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, decernat de un comitet norvegian. Chiar recent, Trump a scris public că nu se mai simte „obligat să se gândească doar la pace” exact din acest motiv. Relațiile dintre el și Oslo s-au răcit vizibil. Iritarea lui Trump este un factor greu de ignorat în ecuația acestui refuz. Coincidență? Puțin probabil.
Un proiect mort din fașă?
Atât Norvegia, cât și Suedia au ținut să spună că vor pace durabilă în Ucraina sau Gaza și că vor coopera în continuare cu SUA. Refuzul lor vizează strict metoda lui Trump. Fără sprijinul unor actori-cheie în diplomație și cu o taxă de intrare prohibitivă, „Consiliul pentru Pace” riscă să devină o simplă notă de subsol. O altă încercare eșuată de a schimba arhitectura securității globale.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Explozia pornită de la o butelie a lăsat trei case distruse și un bărbat cu arsuri grave
Dolce SportCum se face departajarea în Liga Florilor la puncte egale, în timpul campionatului și în clasamentul final
GetPonyHibrid clasic sau plug-in hibrid. Când încărcarea acasă poate coborî cheltuiala la 16-18 lei pentru 100 km
BravonetAaron Paul publică mesajul lui RJ Mitte despre sănătatea mintală după moartea colegului din „Breaking Bad”
LylaRăceală sau COVID-19 la copil? Cum le deosebești orientativ și când repeți testul negativ
Revista IoanaCum te poate ajuta supa de pui la răceală. Ingredientele simple și limitele beneficiilor observate în studii