Ucraina şi-a confirmat la sfârşitul săptămânii trecute disponibilitatea de a reveni la proiectul de consorţiu pentru transportul gazelor împreună cu Rusia, dar, în schimb, reclamă o reducere semnificativă a preţului la gaze – de la 305 dolari pe mia metri cubi, cât plăteşte în prezent, la 168 de dolari pe mia metri cubi – suma plătită de Belarus.
În caz contrar, Kievul ameninţă Moscova cu încetarea definitivă a plăţilor la importul de gaze şi suspendarea finanţării acestora de la buget. Însă, Belarus a oferit Rusiei jumătate din sistemul său de gazoducte, în timp ce Kievul oferă nu mai mult de o treime din infrastructură, comentează luni cotidianul financiar rusesc Kommersant.
Prim-vicepremierul ucrainean Andrei Kliuev a promis vineri Rusiei ceea ce premierul rus Vladimir Putin i-a cerut ani în şir, fără niciun rezultat, fostei şefe a executivului ucrainean Iulia Timoşenko.
‘Practic, este finalizată legea privind transferul sistemului de gazoducte al Ucrainei în concesiune, după crearea unui consorţiu pentru gestionarea sistemului de transport al gazelor’ – a anunţat acesta, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în regiunea Zaporojie. Oficialul ucrainean a menţionat că obiectivul actualei puteri de la Kiev este de a spori atractivitatea Ucrainei ca ţară de tranzit. În caz contrar, a spus el, după construcţia Nord Stream şi South Stream, ‘de infrastructura ucraineană de conducte nu vor avea nevoie nici Rusia, nici Uniunea Europeană’.
Noul preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a făcut imediat din revenirea la proiectul de consorţiu cu Rusia una din principalele sale lozinci. ‘Consorţiul internaţional de gaze’ a fost creat de Gazprom şi Naftogaz Ukrainî în 2003, pe baze de paritate. Iniţial, a fost planificat că proiectul să fie asistat de nemţii de la E.On şi de francezii de la GdF.
Citeste si:
În 2004, Gazprom şi-a depus cota de capital social (17 milioane de dolari), dar părţile nu au reuşit să cadă de acord dacă acest consorţiu va construi gazoductul Bogorodchany-Ujgorod, asupra căruia insista Ucraina, sau va gestiona întreaga infrastructură de transport al gazelor din Ucraina, cu o capacitate de 142 miliarde de metri cubi de gaze pe an. De atunci, Rusia a încercat în repetate rânduri să revigoreze proiectul, dar fără succes.
Prin urmare, Ministerul rus al Energiei a recţionat cu precauţie la declaraţiile oficialilor ucraineni. ‘Nu am primit propuneri în scris în această privinţă’ – a afirmat pentru Kommersant un responsabil al ministerului. Gazprom a precizat doar că o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene cu privire la gaze va începe în zilele următoare.
O delegaţie ucraineană, condusă de ministrul energiei Iuri Boiko, urmează să se deplaseze la începutul acestei săptămâni la Moscova, cu mandat pentru o renegociere a acordurilor privind gazele cu Rusia, în scopul obţinerii ‘unui preţ corect şi optim’ la importurile de gaze ruseşti.
În caz contrar, premierul ucrainean a ameninţat cu oprirea plăţilor la consumul de gaze ruseşti. El a explicat că plăţile anterioare garantate de Iulia Timoşenko proveneau din resurse bugetare. De altfel, Azarov a dat deja ordin Ministerului de Finanţe să aloce din buget doar ‘10% din preţul importurilor de gaze din Rusia pentru luna martie’. Pentru luna în curs, Gazprom aşteaptă să primească de la Ucraina 700 milioane de dolari.
Astfel, până la 7 aprilie, data scadenţei, societatea ucraineană de distribuire a gazelor Naftogaz ar urma să facă rost de 630 milioane de dolari. Experţii consideră că este greu de presupus că acordurile ruso-ucrainene privind gazele vor fi modificate în termen de două săptămâni, de aceea Naftogaz va fi nevoită să contracteze un credit comercial, potrivit Kommersant.
