Ucraina: Startul dificil al lui Viktor Ianukovici

Aşteptările cetăţenilor şi acţiunile autorităţilor din Ucraina diferă din ce în ce mai mult. Cu toate acestea, ucrainenii care l-au votat pe Viktor Ianukovici nu sunt încă dezamăgiţi de liderul lor şi cred că acesta va reuşi să schimbe situaţia, conchid sociologii în urma analizării rezultatelor din primele 50 de zile ale preşedinţiei lui Ianukovici, informează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Experţii remarcă principala particularitate a situaţiei: sub presiunea conjuncturilor şi a partenerilor externi, noua putere de la Kiev a fost nevoită să pună accent pe probleme ideologice, în pofida faptului că cetăţenii de rând aşteaptă de la ea în primul rând soluţii pentru problemele economice. Această contradicţie pune astăzi bazele viitoarelor crize politice din Ucraina.

Zilele trecute, au fost date publicităţii datele ultimelor sondaje de opinie realizate în Ucraina. Potrivit Institutului de Sociologie de la Kiev, Partidul Regiunilor, pe care ucrainenii îl asociază cu Ianukovici, se bucură de cel mai mare sprijin din partea societăţii: 36,5 la sută dintre cetăţeni ar vota pentru el dacă noi alegeri s-ar desfăşura azi.

Blocul Iulia Timoşenko se bucură de simpatia a doar 13,6 la sută dintre cetăţeni, în timp ce partidul ‘Ucraina puternică’ a lui Serghei Tighipko se află pe locul trei, cu 6,6 la sută dintre simpatii.

Un al doilea sondaj, realizat de compania GfK Ukraine, relevă caracterul inerţial al sprijinului acordat de cetăţeni actualului şef al statului şi partidului său, în condiţiile în care ideologia promovată de Partidul Regiunilor îi îngrijorează pe ucraineni în ultimul rând.

Astfel, potrivit sondajului, problemele ucrainizării forţate şi a expulzării limbii ruse îi preocupă doar pe 5 la sută dintre ucraineni, iar relaţiile interetnice tensionate – pe 3 la sută. Chiar şi în rândul populaţiei rusofone problemele legate de limbă sunt considerate actuale doar de 8 la sută dintre intervievaţi, ceea ce demonstrează nivelul extrem de scăzut al sprijinului oferit de populaţie ideilor politice ale noii puteri.

‘Cetăţenii au propria opinie fermă privind prioritatea pe care ar trebui să o aibă acţiunile puterii, însă puterea – şi fosta, şi actuala – nu răspunde acestor aşteptări ale societăţii’, declară directorul-adjunct al GfK Ukraine, Gleb Vâşlinski.

Potrivit GfK Ukraine, pe ucraineni îi leagă problemele, aşteptările şi temerile de ordin economic: 55,8 la sută dintre cetăţeni s-au declarat preocupaţi în primul rând de inflaţie, 40,5 la sută – de creşterea şomajului.

‘În pofida confruntării ideologice dintre Estul şi Vestul ţării, cetăţenii ucraineni consideră că cele mai actuale probleme sunt de ordin economic. Nivelul de trai, încrederea în ziua de mâine, bunăstarea – acestea sunt teme care cimentează naţiunea şi nu permit destrămarea statului’, consideră directorul centrului de cercetare ‘Soţiovâmir’, Serghei Taran.

În opinia lui Taran, Ianukovici, la fel ca predecesorii săi, conştientizează această particularitate a Ucrainei, însă nu se poate cufunda în soluţionarea problemelor economice, amânând complicatele probleme ideologice.

Economia Ucrainei depinde de preţurile la gaz, negocierile privind scăderea loc fiind, la rândul lor, strâns legate de politica noii puteri privind limba rusă, de modul în care interpretează ea istoria.

Astfel, Ianukovici şi echipa sa nu pot evita negocierile cu Moscova pe probleme politice, istorice, ideologice, deoarece fără aceasta nu se va rezolva niciuna dintre problemele cooperării economice sau energetice. În opinia unor analişti ucraineni, lăsându-se angrenată în acest joc de dragul soluţionării unor probleme tactice, noua putere îşi creează probleme pe viitor.

Potrivit experţilor, Ianukovici încearcă să facă slalom printre problemele de ordin economic şi ideologic, încercând să nu aducă situaţia la punctul de fierbere. Acest obiectiv se complică din cauza faptului că viziunea politicienilor şi cetăţenilor asupra politicii economice diferă major.

Donatorii financiari ai Ucrainei, de care depinde situaţia economică din ţară, necesită din partea Kievului iniţierea unor reforme populare: începând cu majorarea vârstei de pensionare şi limitarea nivelului maxim de pensii, până la creşterea accentuată a preţurilor la gaz, energie electrică şi serviciile comunale. Dimpotrivă, locuitorii ţării se tem de desfăşurarea unor asemenea reforme.

Potrivit unui sondaj de opinie desfăşurat recent de centrul sociologic ‘Rating’, doar 25 la sută dintre ucraineni se declară dispuşi să sprijine asemenea reforme nepopulare.

Preşedintele şi guvernul Ucrainei s-au pomenit într-o situaţie extrem de dificilă: ei sunt nevoiţi să îndeplinească cerinţele economice ale creditorilor occidentali, care nu găsesc sprijin în rândul populaţiei, realizând în acelaşi timp directivele ideologice ale partenerilor ruşi, conflictuale pentru societatea. În aceste condiţii, crizele sunt inevitabile.

Ianukovici, care în această săptămână fusese primit de conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI), a confirmat că negocierile au fost unele complicate: Ucrainei i s-a cerut să reducă deficitul bugetar până la 6%, de aproape trei ori. Liderul ucrainean s-a grăbit să asigure că strângerea curelei îi va viza în primul rând pe cei bogaţi. Astfel, în condiţiile create, Partidul Regiunilor şi Viktor Ianukovici nu încearcă să-şi extindă cercul de susţinători, ci utilizează acele mijloace ideologice care, în opinia lor, sunt în care să menţină loialitatea unui nucleu al electoratului.

În pofida faptului că Ianukovici solicitase ca proiectul bugetului de stat pentru anul în curs să fie înaintat pentru dezbateri în parlament până la mijlocul lui aprilie, marţea aceasta parlamentarii au ajuns la concluzia că documentul va fi gata abia la sfârşitul lunii.

Potrivit deputaţilor ucraineni, această întârziere este cauzată de faptul că liderii Ucrainei nu au reuşit să finalizeze negocierile nici cu FMI privind noile credite, nici cu Rusia în ceea ce priveşte reducerea preţurilor la gaz.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata