Un telefon la Kremlin. Atât a fost nevoie pentru a rupe Uniunea Europeană în două. O idee aparent simplă, dar cu efect de bombă. Euronews relatează că dezbaterea despre reluarea dialogului cu Moscova a creat tabere aproape ireconciliabile între cele 27 de state membre, în timp ce majoritatea a intrat într-o stare de așteptare prudentă.
Totul a reînceput luna trecută. Atunci, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni, cândva adversari, au găsit un punct comun. Unul sensibil. Argumentul lor: UE este cel mai mare donator al Ucrainei, așa că nu mai poate lăsa Casa Albă să fie singura care vorbește cu Kremlinul. Meloni a spus-o direct: „Cred că a venit timpul ca Europa să vorbească și cu Rusia”. Ea a avertizat că influența europeană riscă să fie „limitată” dacă blocul comunitar discută doar cu una dintre părți.
Tabăra „DA”: Franța și Italia forțează o linie directă cu Moscova
Ideea a prins repede. Austria, Cehia și Luxemburg s-au alăturat corului. Argumentul lor este greu de demontat. „În timp ce se discută securitatea Europei, Europa nu este la masă”, a spus tranșant ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger. Logica e simplă. De ce să lași Washingtonul să decidă viitorul continentului?
Propunerea concretă este numirea unui trimis special al UE, un negociator unic pentru cele 27 de state, o misiune menită să evite scenariul descris de Meloni, în care „prea multe voci vorbesc” și se anulează reciproc. O singură voce, un mandat clar. Cel puțin pe hârtie.
Frontul „NU”: Berlinul și balticii se opun vehement
Dar nu toți sunt de acord. Nici pe departe. Germania, Estonia, Lituania și Cipru formează un zid. Argumentele lor vin direct de pe front. Bombardamentele rusești asupra civililor ucraineni și „cererile maximaliste” ale lui Putin demonstrează, spun ei, că Moscova nu vrea pace. Cancelarul german Friedrich Merz a fost clar luna trecută: „În prezent, nu vedem nicio nevoie de a deschide canale suplimentare de comunicare”. Premierul suedez Ulf Kristersson e pe aceeași linie. El admite că dialogul va fi reluat „la un moment dat”, dar numai după ce Rusia se angajează într-un „proces serios” de pace cu Ucraina. Răbdare, deci. Dar câtă?
Haos în culise: Nici măcar tabăra „DA” nu se înțelege
Surprinzător sau nu, chiar și cei care vor dialog sunt divizați. Nu se înțeleg asupra metodei. Confuzia crește. Săptămâna trecută, Macron a încercat o mișcare de unul singur, trimițându-l pe consilierul său diplomatic, Emmanuel Bonne, la Moscova pentru a aranja o discuție cu Putin. Rezultatul? Eșec total. Bonne s-a întors cu mâna goală, iar Ministerul rus de Externe a ironizat gestul, numindu-l „un fel de diplomație patetică”.
În schimb, premierul leton Evika Siliņa are o altă viziune. Ea nu vede trimisul special discutând direct cu Moscova, ci participând la negocieri trilaterale mediate de SUA. Între timp, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas pune degetul pe rană. Ce vrem, de fapt, să obținem? „Problema acum nu este persoana care o face, ci mai degrabă cum și ce vrem să obținem din asta”, a declarat Kallas pentru Euronews, întrebând retoric: „Dacă rușii cred că își ating obiectivele maxime cu americanii, de ce ar vrea să vorbească cu europenii?”.
Cine ar putea fi trimisul? Trei nume vehiculate neoficial
Dezbaterea din spatele ușilor închise e serioasă, dar încă abstractă. Cu toate astea, au început să circule nume. Pe lista scurtă, neoficială, se află președintele Finlandei, Alexander Stubb, fosta comisară europeană pentru concurență, Margrethe Vestager, și fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, un om cunoscut pentru întâlnirile sale din trecut cu Putin.
Sentimentul de urgență crește. Imaginile cu discuțiile SUA-Ucraina-Rusia din Abu Dhabi, de unde Europa a lipsit complet, au pus paie pe foc. Apoi mai e și împrumutul de 90 de miliarde de euro dat Kievului. Dilema este perfect rezumată de Slovenia: „Dialogul politic cu Rusia trebuie purtat pe baza unei poziții unificate a UE, agreată de toate cele 27 de state membre.” Până la o astfel de poziție, telefonul spre Kremlin rămâne închis.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaPacienții pot primi îngrijiri și medicamente pe 29 octombrie, deși platforma de sănătate se oprește trei ore
News24Un fost deținut a obținut în instanță tablouri pictate în închisoare
Dolce SportNikola Jokić a ajuns la 200 de meciuri cu cel puțin zece la trei categorii, ca puncte, pase și recuperări
GetPonyNoul model GLB 250 de la Mercedes va avea un motor de 1,5 litri și emisii de CO₂ cu 17% mai mici
BravonetAndré Rieu cântă la Cluj pe 21 și 22 octombrie 2027. Biletele se vând din 5 noiembrie 2026
LylaAccesul copiilor la rețelele sociale sub 16 ani. Ce presupun acordul parental și limitele propuse
