Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a făcut un pas decisiv către ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai ample reglementări din Europa, susținând o restricție vastă asupra PFAS, cunoscute drept „chimicale eterne”. Mișcarea semnalează o schimbare majoră de la simpla gestionare a riscurilor la eliminarea treptată a acestor substanțe, decizia finală urmând să fie luată de Comisia Europeană până la sfârșitul anului 2026.
Presiune din partea statelor și a cetățenilor
Inițiativa pentru o interdicție completă a venit încă din 2022 din partea unui grup de state format din Suedia, Danemarca, Germania, Norvegia și Olanda, pe măsură ce efectele nocive ale acestor poluanți chimici au devenit tot mai evidente. Producția de PFAS a început în anii 1940, iar substanțele sunt folosite într-o varietate largă de produse și procese industriale – de la tigăi antiaderente la tehnologii curate și fabricarea de semiconductori – datorită stabilității lor și capacității de a respinge apa și grăsimile.
Dar presiunea nu a venit doar de la nivel înalt. Pe 5 martie 2026, un grup de 26 de rezidenți din zone puternic contaminate din Franța, Germania, Italia, Belgia, Danemarca și Olanda a călătorit la Bruxelles, cu sprijinul ONG-ului European Environmental Bureau (EEB). Aceștia sperau să împărtășească direct experiențele lor despre cum le afectează sănătatea aceste „chimicale eterne”.
Numai că li s-a refuzat o întâlnire cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a treia oară din 2023, cabinetul acesteia invocând „conflicte de program”. V-ați fi așteptat la asta? Drept răspuns, grupul a organizat o demonstrație în fața sediului Comisiei, cerând acțiuni mai ferme pentru a stopa poluarea cu PFAS.
Riscuri clare, dar și impact economic
Comitetul de evaluare a riscurilor din cadrul agenției cu sediul la Helsinki a concluzionat că PFAS prezintă riscuri persistente și potențial severe atât pentru sănătatea umană, cât și pentru mediu, argumentând că normele actuale sunt insuficiente. Un raport al Agenției Europene de Mediu (publicat în 2024) a constatat deja prezența lor pe scară largă în râurile și lacurile de pe continent.
Roberto Scazzola, președintele comitetului de evaluare a riscurilor al ECHA, a fost tranșant: „Dovezile științifice ale agenției sunt «clare», indicând că PFAS pot prezenta riscuri pentru oameni și mediu. O restricție la nivelul UE este, asa ca, o măsură eficientă pentru a reduce aceste riscuri. Dacă sunt permise derogări, comitetul de evaluare a riscurilor recomandă măsuri pentru a minimiza emisiile de PFAS”.
În schimb, comitetul de analiză socio-economică a avut un ton mai precaut. Deși a susținut direcția generală, a subliniat nevoia de scutiri țintite acolo unde industriile nu au alternative viabile. E drept că, deși interdicția este motivată de sănătatea publică, criticii spun că o astfel de măsură riscă să provoace o paralizie industrială în anumite sectoare.
Aici lucrurile se complică.
PFAS sunt esențiale pentru fabricarea tehnologiilor curate necesare tranziției energetice. Fluoropolimerii, o subcategorie cheie a PFAS, rămân vitali în producția de panouri solare și baterii pentru vehicule electrice, iar înlocuitori credibili la scară largă încă nu există. Mai mult, aceste substanțe stau la baza sistemelor industriale moderne, de la bunuri de larg consum la utilizări specializate în apărare, electronică și producție avansată.
Decizia finală aparține Comisiei
Comisarul pentru Mediu, Jessika Roswall, a declarat că abordarea poluării cu PFAS este o „prioritate” și a salutat activitatea agenției, care a lansat o consultare publică pentru a contura propunerea finală. Aceasta va fi înaintată Comisiei până la sfârșitul anului, iar executivul UE va decide dacă transformă recomandările în lege.
„Susținem tranziția pentru a renunța la chimicalele eterne. Ca întotdeauna, orice noi reguli trebuie să fie simple prin design și să ofere certitudine, claritate și predictibilitate atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Trebuie, si, să asigurăm o abordare de Piață Unică pentru a evita fragmentarea națională”, a afirmat Roswall.
De cealaltă parte, organizațiile de mediu așteaptă o mișcare curajoasă. Christine Hermann, ofițer de politici pentru substanțe chimice la EEB, a spus că avizul ECHA este „o piatră de hotar importantă” care ar trebui urmată de o „propunere ambițioasă” din partea executivului UE pentru o „restricție cuprinzătoare a PFAS”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportReghecampf a explicat schimbarea lui Muhar după criticile lui Becali la victoria cu Voluntari
GetPonyNoul BYD Tang EV are până la 690 CP, cinci locuri și ecrane de 35,4 și 30 de inchi
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaUn robinet termostatic costă 60-150 lei cu montaj. Cum reglezi căldura și ce rol are repartitorul
News24Violențele din Franța au afectat cel puțin 3.000 de magazine. Vânzările pierdute nu sunt automat despăgubite
