Un total de 4,40 milioane de cetățeni din afara UE, care au fugit din calea războiului din Ucraina, beneficiau de statut de protecție temporară în Uniunea Europeană în luna februarie 2026. Cifra reprezintă o creștere de 0,5% într-o singură lună, conform celor mai recente date Eurostat. Principalele țări gazdă rămân Germania, Polonia și Cehia.

Unde au crescut și unde au scăzut numerele

Deși la prima vedere cifrele par stabile, lucrurile stau puțin diferit. Numărul persoanelor sub protecție temporară a crescut în 24 de state membre. Cele mai mari creșteri absolute au fost înregistrate în Germania, Cehia și Spania. Iar la polul opus, trei țări din UE au înregistrat scăderi ale numărului de beneficiari: Estonia, Franța și Luxemburg.

Până la urmă, cine sunt acești refugiați? Peste 98,4% dintre beneficiarii protecției temporare la finalul lunii ianuarie 2026 erau cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, femeile adulte reprezentau 43,5%, bărbații adulți puțin peste un sfert, iar minorii aproape o treime (băieții constituind 16%, iar fetele 14,2%).

Paradoxul întoarcerii în zonele de conflict

Și totuși, în ciuda pericolelor evidente, peste 1,6 milioane de oameni s-au întors în zonele de pe linia frontului din Ucraina. Vorbim despre regiuni precum Harkov, Donețk, Herson și Sumî.

V-ați întrebat vreodată de ce s-ar întoarce cineva într-o zonă de conflict activ?

Pentru mulți, presiunea financiară a vieții în țările gazdă și dorul de casă depășesc riscurile revenirii. O cercetare a organizației Salvați Copiii arată că trei sferturi din cei 172 de părinți și îngrijitori intervievați au spus că dorul de casă și de comunitate, alături de sentimentul de izolare, au contribuit la decizia de a se întoarce în zone periculoase.

Costurile vieții și dorul de casă

Dincolo de cifre, motivele sunt profund umane. Aproape unul din doi părinți a declarat că s-a întors deoarece copiii se simțeau nefericiți, stresați sau singuri în comunitățile gazdă. Mai mult, aproximativ 55% dintre respondenți au invocat costul ridicat al locuințelor sau dificultățile în găsirea unui loc de muncă în țările de adopție.

Sonia Khush, director de țară al Salvați Copiii în Ucraina, a explicat situația fără ocolișuri. „Întoarcerea într-o zonă de război nu este niciodată o alegere pe care cineva o face cu ușurință”, a declarat ea. „Deși pot găsi o siguranță relativă în locurile în care au fost forțați să fugă, mulți constată că nu pot supraviețui financiar, departe de oportunitățile lor obișnuite de venit și de rețelele de sprijin, în timp ce, în același timp, le lipsesc profund comunitățile și legăturile pe care le-au lăsat în urmă.”

Pe hârtie, statele membre UE care oferă protecție temporară trebuie să garanteze acces adecvat la cazare sau locuințe, asistență socială, îngrijire medicală și educație pentru persoanele sub 18 ani, conform Comisiei Europene. Numai că realitatea de pe teren pare să fie, pentru unii, mult mai complicată.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Germania Polonia refugiați ucraineni salvati copiii Uniunea Europeană