În UE, noile norme de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii din UE, au fost convenite înainte ca Europa să se oprească pentru alegeri, după ce statele membre au adoptat oficial directiva luni (11 martie) la Bruxelles.
În opinia sa, „Aceasta este o zi importantă pentru lucrătorii gigant [who number around 28 million in the EU],” a declarat pe X (fostul Twitter) Nicholas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă.
Astfel, „Noile norme UE vor oferi lucrătorilor din platforme mai multe drepturi și protecții fără a împiedica capacitatea platformelor de a se dezvolta”, a adăugat el.
Această nouă legislație a fost propusă pentru prima dată în luna decembrie 2021 și s-a confruntat cu o opoziție semnificativă de când Parlamentul și Consiliul și-au stabilit pozițiile anul trecut.
De altfel, de două ori, în luna decembrie 2023 și în luna februarie 2024, s-a ajuns la un acord provizoriu între cei doi colegiuitori – dar ambele înțelegeri au eșuat la scurt timp după aceea.
În cadrul ultimului vot eșuat, patru state membre (Franța, Germania, Estonia și Grecia) au format o minoritate de blocare atunci când au decis să nu sprijine textul de compromis din cauza îngrijorărilor legate de prezumția legală de angajare – care ar putea reclasifica 5,5 milioane de lucrători din „lucrători independenți” în „angajați”.
Cu toate acestea, în ziua de luni după-amiază, Grecia și Estonia și-au schimbat poziția și au decis să susțină proiectul de text, permițând președinției belgiene a UE să ajungă la un acord final.
Doar Franța a votat împotrivă, în timp ce Germania s-a abținut
Acest avans survine în contextul în care instituțiile UE se pregătesc să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în iunie, ceea ce va întârzia orice legislație în curs de adoptare.
„Îngrijorările sunt încă aici”, a declarat ministrul grec al muncii, Domna Michailidou, adăugând totodată: „Dat fiind faptul că dorim să lucrăm în spiritul compromisului, vom susține directiva”.
În contextul noilor norme, statele membre vor fi cele care vor crea o prezumție de angajare în sistemele lor juridice, care ar putea fi declanșată de un lucrător al platformei, de un reprezentant sau de o autoritate națională care susține că a fost clasificat greșit.
Autoritățile competente vor trebui apoi să evalueze dacă există suficiente fapte care să indice controlul și conducerea, iar dacă se constată existența unei relații de muncă, platformele de concerte vor fi cele obligate să dovedească contrariul.
În plus, directiva va stabili, de asemenea, primele reguli pentru IA la locul de muncă, aducând mai multă transparență în gestionarea algoritmilor și o mai mare protecție a datelor pentru lucrători precum cei care livrează mâncare sau șoferii de taxi.
Totodată, pentru grupul industrial care reprezintă Bolt și Uber, Move EU, textul actual „nu reușește să realizeze o abordare armonizată în întreaga UE, creând și mai multă incertitudine juridică pentru șoferii de ride-hailing”, a declarat președintele său, Aurélien Pozzana, într-un comunicat.
Aşadar, „Uber face acum apel la țările UE să introducă legi naționale care să le ofere lucrătorilor de pe platformă protecția pe care o merită, menținând în același timp independența pe care o preferă”, a declarat un purtător de cuvânt al Uber.
De altfel, textul de compromis mai trebuie să fie aprobat în mod oficial de către Parlament, care îl va vota într-o sesiune plenară în luna aprilie.
Odată aprobat, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a transpune această legislație în legislația națională.
Sursa: euobserver.com
