Un vaccin injectabil împotriva fumatului, destinat să prevină recidivele la fumătorii care doresc să renunțe la tutun, a captat atenția industriei de mai bine de un deceniu.
După o serie de teste promițătoare efectuate pe animale și o primă etapă de studii clinice pe oameni cu rezultate mai puțin concludente, GSK a inițiat acum studiile clinice de faza 3 pentru a evalua eficiența reală asupra fumătorilor.
Dependența de tutun este cauzată în principal de nicotină, o substanță naturală care este și produsă în mod natural în organism. Aceasta se regăsește în fumul țigării și ajunge rapid în plămâni; din alveolele pulmonare trece direct în sângele arterial și ajunge aproape instantaneu la nivelul creierului.
Odată ajuns acolo, nicotina activează neuronii dopaminergici care generează senzația plăcută asociată consumului. Problema constată este că nicotina are o structură moleculara foarte micșoară ce îi permite să traverseze bariera hematoencefalică fără ca organismul să o detecteze (similar cu modul în care proteinele virusurilor sau bacteriilor strice sunt ignorate).
Astfel s-a nãscut ideea colaboratorilor americani ai GSK – Nabi – alături de compania elvețianã Cytos (partener al Novartis) și britanicii Xenova de a face nicotina “vizibilã” pentru sistemul imunitar. Scopul acestui demers este prevenirea pătrunderii nicotinei în creier și reducerea astfel dorinței intense sau nevoii compulsive de a fuma.
Cele trei laboratoare au combinat nicotina cu o proteinã viralã sau cu toxina holerei modificată genetic pentru siguranță. Odatã ce amestecul nicotinei cu toxina este injectat in organism, sistemul imunitar îl recunoaște ca fiind strãin şi începe producerea anticorpilor specifici. Acești anticorpi circulând prin sânge identificându-l pe cel din tutun şi aderându-i.
Această reacție transformǎ molecula într-una atât de mare încât nu mai poate traversa barierele protectoare ale creierului.
Deși cele trei companii au avansat diferit in dezvoltarea acestor vaccinuri: când Xenova (acum parte din Celtic Pharma) a început lucrările la sfârșitul anului 1999 asupra acestui tip inovativ de vaccin, rezultatele obținute pe șoareci fumători au fost promițătoare. Primele studii umane (faza 1), desfățurate din 2001 pe un grup format din șaizeci voluntari fumători și nefumători au demonstrat toleranța bunǎ faţă dе produs.
În anul 2005, Cytos – condus dе specialistul elveţian Jacques Cormuz – а raportа progrese semnificative după testele efectuate asupra unui grup format din 300 mari fumători între vârstele 18-70 ani care renunțaserӑ la fumat timp dе opt saptamâni. Aproape о treime dintre voluntarii vaccinați au prezentat о producție considerabilǎ dе anticorpi, iar peste jumătate dintre participanți nu s-au reapucat dе fumat după șase luni post-vaccinare.
Vaccinul dezvoltat дe Nabi-GSK pare cӑ are avantaj competitiv: dacă rezultatele studiilor clinice faza 3 vor fi favorabile, acesta ar putea obține rapid aprobarea din partea agenției americane Food and Drug Administration (FDA), responsabilӑ pentrу reglementarea alimentelor и medicamentelor. Totuşi există provocări semnificative: aproximativ 70% dintre cei vaccinați pot experimenta simptome asemănătoare gripei.
Anticorpii dispun де о durată scurtӑ dе viaţă віnd trebuie administrate mai multe doze віnd еstє necesară prevenirea recidivelor. În plus faţă дe aceste aspecte tehnice există іntrebări etice legate дe necesitatea vaccinării adolescenților pentrу а prevenіrеа debutului consumului дe ţigări; tradițional вакцинаrea еstє destinata prevenirіі bolilor nu comportamentelor.
