Un vaccin i-ar putea ajuta pe fumători să renunţe la tutun

Peste câteva luni se va sti daca va fi autorizata vânzarea lui. Grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline a anuntat luni, 16 noiembrie, ca a semnat un acord de licenta mondiala exclusiva pentru NicVAX, un vaccin impotriva dependentei de nicotina, scrie Le Figaro.

Dupa ani de zile de teste incurajatoare pe animale, apoi intr-o prima etapa pe om, cu rezultate mai dezamagitoare, GSK a demarat teste de faza 3 pentru a stabili eficienta reala asupra fumatorilor.

Dependenta de tutun se datoreaza nicotinei, un drog natural fabricat si el de creier. Prezenta in fumul de tigara, când este inhalat in plamâni ajunge pâna in alveole, trece ca oxigenul in sângele arterial si se regaseste aproape instantaneu in creier.

Acolo, stimuleaza neuronii dopaminergici care produc senzatia de placere si… dependenta. Problema este ca nicotina este o foarte mica molecula care trece usor bariera sânge-creier, fara a fi detectata de organism (la fel ca proteinele virusurilor sau ai bacteriilor straine de corp).

De aici, ideea americanilor de la Nabi (colaboratori ai GSK), a elvetienilor de la firma Cytos (colaborator al Novartis) si a britanicilor de la Xenova de a face “detectabila” nicotina naturala. Scopul este de a o impiedica sa treaca in creier si de a reduce astfel dorinta, chiar nevoia de a fuma.

Cele trei laboratoare au cuplat-o cu o proteina virala sau cu o toxina a holerei genetic modificata pentru ca sa nu fie periculoasa. Când ansamblul nicotina-toxina este injectat in corp, el este recunoscut ca un element strain de catre sistemul imunitar care comanda celulelor sale sa produca anticorpi. Anticorpii circula in sânge, recunoscând nicotina din tutun, si se lipesc de ea.

Acest lucru duce la o molecula atât de mare incât devine incapabila sa treaca de barierele care protejeaza creierul.
Cele trei firme concurente nu au avansat in acelasi ritm. Când firma britanica Xenova (absorbita de Celtic Pharma) a lansat dezvoltarea acestui tip de vaccin la sfârsitul anului 1999, rezultatele pe soareci fumatori au fost foarte interesante. Primele teste umane, numite de faza 1, demarate in 2001, pe saizeci de voluntari fumatori si nefumatori, au aratat ca produsul este bine tolerat.

În 2005, vaccinul de la Cytos, testat de specialistul elvetian in tabagism Jacques Cormuz (de la centrul clinic universitar din Lausanne) a inregistrat un progres.

Un test pozitiv a fost prezentat congresului de la American Society for Clinical Oncology de la Orlando, test efectuat pe 300 de mari fumatori cu vârste cuprinse intre 18 si 70 de ani, care incetasera sa fumeze de 8 saptamâni. O treime dintre voluntarii vaccinati au avut o puternica productie de anticorpi, iar 57 % dintre subiecti nu se apucasera din nou de fumat la sase luni de la vaccinare.

Vaccinul Nabi-GSK este cel care are acum un avans: daca testele de faza 3 vor fi pozitive, el ar putea fi rapid autorizat de agentia americana Food and Drug Administration (FDA), care este responsabila de reglementarea alimentatiei, a suplimentelor dietetice, a medicamentelor, cosmeticelor, dispozitivelor medicale. Totusi, trebuie depasite mai multe dificultati: 70% dintre cei vaccinati prezinta un sindrom gripal acut.

Anticorpii au un timp de injumatatire scurt (half life), vor trebui deci mai multe injectii in caz de recidiva. În final, o problema etica ii vizeaza pe adolescentii care ar trebui vaccinati ca sa nu inceapa sa fumeze. De obicei, vaccinarea se face pentru a evita o boala, nu un comportament.