Externe

Ungaria renunță la veto iar UE deblochează un credit de 90 miliarde euro pentru Ucraina

Ungaria renunță la veto iar UE deblochează un credit de 90 miliarde euro pentru Ucraina

Uniunea Europeană este tot mai optimistă cu privire la ridicarea iminentă a veto-ului controversat al Ungariei asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Această mișcare ar pune capăt unei dispute politice care a subminat grav procesul decizional colectiv al blocului comunitar și ar putea deschide calea pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Bruxelles-ul așteaptă o decizie rapidă

După o înfrângere dureroasă la alegeri, premierul ungar Viktor Orbán a indicat că își va retrage veto-ul de îndată ce fluxurile de petrol rusesc prin conducta Druzhba, aflată în centrul controversei, vor fi reluate. Orbán a citat „indicații” de la Bruxelles că fluxurile vor reveni în curând.

O rezolvare ar putea veni chiar de miercuri.

Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a declarat marți dimineață: „Ne așteptăm la niște decizii pozitive mâine cu privire la împrumutul de 90 de miliarde de euro”. Optimismul este palpabil. „Ucraina are mare nevoie de acest împrumut și este, si, un semn că Rusia nu poate depăși Ucraina în rezistență. Acest lucru este extrem de important în acest moment”, a adăugat ea.

Iar Valdis Dombrovskis, Comisarul European pentru Economie, a afirmat că nu poate exclude ca veto-ul să fie ridicat „chiar în această săptămână”. Acesta a subliniat însă că, și dacă blocajul persistă pe termen scurt, Kievul va avea finanțare sustenabilă până la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, datorită contribuțiilor altor aliați. „Ar putea exista o mișcare cât timp Orbán este încă în funcție. Într-un fel, nu vreau să o anunț prea proeminent înainte să o văd întâmplându-se, pentru că am văzut multe întârzieri și multe întoarceri de situație. Dacă se întâmplă, minunat”, a spus Dombrovskis marți, în timpul unui briefing cu jurnaliștii. „Dacă nu, va trebui să așteptăm un nou prim-ministru. Dar, per total, cred că este clar că vom putea debloca această situație. Dacă se întâmplă săptămâna aceasta, cu atât mai bine.”

Ce presupune pachetul de 90 miliarde euro

Planul financiar este structurat pe doi ani. Pentru 2026, Bruxelles-ul intenționează să aloce treptat 45 de miliarde de euro. Din această sumă, 16,7 miliarde de euro sunt alocate pentru sprijin financiar direct, iar 28,3 miliarde de euro pentru sprijin militar.

Plățile sunt, e drept, condiționate. Guvernul ucrainean trebuie să aprobe reforme și să îndeplinească anumite condiții. Dacă lupta împotriva corupției slăbește, Kievul ar putea risca o suspendare a plăților. Restul de 45 de miliarde de euro vor fi acordați în 2027 și vor acoperi două treimi din necesarul de finanțare al Ucrainei, aliații occidentali urmând să acopere treimea rămasă.

Veto-ul blochează și noile sancțiuni

Disputa dintre Budapesta și Kiev pe tema conductei Druzhba a oprit și aprobarea unui nou pachet de sancțiuni UE împotriva Moscovei. Pachetul ar trebui să includă o interdicție totală a serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, o măsură menită să crească costurile materiale și să erodeze veniturile Kremlinului.

Numai ca Malta și Grecia își fac griji că interdicția le va afecta industriile de transport maritim și doresc ca măsura să fie introdusă doar dacă există un acord la nivel G7. Dar ce se întâmplă când nu există un acord la nivel G7? „Cu cât acordul pe care îl putem obține în privința sancțiunilor este mai larg, cu atât este mai eficient. Deci, din acest punct de vedere, acțiunea la nivel G7 este mai eficientă decât acțiunea doar la nivelul UE”, a spus Dombrovskis. „Dar nu ar trebui să ne facem dependenți de acest lucru. Nu ar trebui să ne punem într-o situație în care, dacă nu există un acord G7, nu putem acționa singuri”, a adăugat el. „În acest caz, trebuie să acționăm ca UE și să susținem și să creștem această presiune a sancțiunilor asupra Rusiei.”

O decizie americană „greu de înțeles”

Un acord G7 este departe de a fi garantat, mai ales după ce Casa Albă a extins o derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, o măsură introdusă pentru a face față creșterii prețurilor declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz. După ce prima derogare a expirat la începutul acestei luni, Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat că nu o mai poate reînnoi, stârnind speranțe printre europeni. Doar pentru a se răzgândi două zile mai târziu, emițând o nouă derogare până pe 16 mai.

Dombrovskis, care s-a întâlnit cu Bessent săptămâna trecută (chiar înainte de introducerea noului waiver), a catalogat întoarcerea de situație ca fiind „greu de înțeles”.

„Acum nu este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei. Trebuie să continuăm cu sancțiunile, trebuie să continuăm cu plafonul de preț G7, pentru că exact de asta beneficiază Rusia: prețuri mai mari la petrol”, a spus comisarul. „Nu am avut nicio indicație că se pregătește noua derogare. Dar, într-adevăr, câteva zile mai târziu, a apărut o nouă derogare. Din acest punct de vedere, este greu de înțeles logica apariției acestor derogări.”

Ca urmare a războiului dintre SUA și Iran, veniturile Rusiei din țiței și produse rafinate au crescut brusc la 19 miliarde de dolari (16 miliarde de euro) în martie, comparativ cu 9,7 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro) în februarie, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Această injecție de capital a ajutat Kremlinul să amortizeze o tendință de stagnare economică ce a lăsat un deficit de 60 de miliarde de dolari (50,9 miliarde de euro) în primul trimestru al anului 2026, mult peste proiecții.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Kaja Kallas Ucraina Ungaria Uniunea Europeană Valdis Dombrovskis