Previziuni pentru urbanizarea Chinei: 350 de milioane de oameni se vor muta în orașe în următorii 15 ani
În următoarele decenii, China se confruntă cu o provocare uriașă: integrarea a aproximativ 350 de milioane de cetățeni în mediul urban. Construcțiile sunt într-o continuă expansiune, dar adesea fără o analiză adecvată a impactului pe termen lung, conform unui articol publicat în Der Standard.
În anii ’90, motto-ul constructorilor din Shenzhen era „Un bloc pe zi, un bulevard la fiecare trei zile”. Acum, această viteză nu mai este suficientă. Când Shenzhen a fost desemnat prima zonă economică liber ale Chinei în 1979, populația sa numără doar 94.000 de locuitori. Până în 2008, acest număr a crescut la nouă milioane și continuă să crească rapid. Situat la nord de Hong Kong și parte din delta Râului Perlei, Shenzhen este acum un centru industrial global.
Regiunea este denumită adesea „fabrica lumii”, având un flux constant de produse electronice care ajung atât în Europa cât și în America de Nord. Aici se află o aglomerare urbanizată formată din 23 de orașe care găzduiesc deja aproximativ 60 de milioane de oameni; estimările sugerează că până în anul 2025 acest număr va atinge cifra impresionantă de 100 milioane. Această expansiune rapid necesită soluții locative eficiente.
Arhitectul Rainer Pirker din Viena participă activ la dezvoltarea locuințelor din China și subliniază că aici există oportunități creative care nu mai sunt posibile în Austria datorită birocrației excesive. La Shenzhen, el lucrează nu doar la proiectarea unor clătiri rezidențiale ci și la conceperea unor întregi comunitățile urbane.
În Guangming – una dintre cele trei zone emergente ale orașului – Pirker își propune să implementeze noi concepte urbanistice pentru a evita problemele ecologice și sociale cauzate prin aplicarea unor modele vechi inspirate din SUA anilor ’60-’80. Orașele chinezești sunt predominant construite pentru automobile: strazi ample cu multiple benzi și parcări imense devin norma.
Urbanizarea Chinei: un bloc pe zi, un bulevard la 3 zile
Implicarea urbanizării în dezvoltarea Chinei
Urbanizarea rapidă din China este unul dintre cele mai semnificative fenomene ale secolului XXI. Cu aproximativ 1.4 miliarde de locuitori, China se confruntă cu o migrație masivă din mediul rural către cel urban. Se estimează că în fiecare zi se finalizează un bloc de apartamente și că un bulevard nou este deschis la fiecare trei zile, o dovadă a vitezei amețitoare cu care se dezvoltă infrastructura urbană.
Dinamica construcțiilor în orașele chinezești
- Blocuri de locuințe: Aproape 15 milioane de unități rezidențiale sunt construite anual.
- Bulevarde moderne: Cu sute de kilometri de drumuri noi, mobilitatea este prioritară.
- Orașe inteligente: Investițiile în tehnologii și infrastructură verde sunt în creștere.
Beneficiile urbanizării rapide
- Cresterea economică: Urbanizarea stimulează economiile locale prin crearea de locuri de muncă și dezvoltarea comerțului.
- Accesibilitate: Oferă acces mai bun la educație, sănătate și servicii publice.
- Inovație: Infrastructura modernă facilitează inovațiile tehnologice și comerciale.
Provocări întâlnite în procesul de urbanizare
În ciuda beneficiilor sale, urbanizarea rapidă aduce și provocări semnificative:
- Supraaglomerarea: Orașele mari sunt supraaglomerate, punând presiune asupra infrastructurii existente.
- Poluarea: Creșterea numărului de vehicule și industrializarea rapidă contribuie la niveluri ridicate de poluare.
- Disparitatea economică: Distanța dintre zonele urbane și cele rurale se agravează, provocând o creștere a inegalităților.
Tabelul creșterii populației urbane
An | Populația urbană (milioane) | Procentaj din total populație |
---|---|---|
2000 | 454 | 36% |
2010 | 665 | 49% |
2020 | 850 | 60% |
2023 | 950 | 68% |
Studiu de caz: Beijing și Shanghai
Beijing și Shanghai sunt exemple elocvente ale accelerării urbanizării în China. Beijing a trecut de la o populație de 3 milioane de locuitori în 1949 la 21 de milioane în 2021. Shanghai, pe de altă parte, este acum cel mai populat oraș din lume, cu o populație de peste 24 de milioane. Ambele orașe au investit masiv în infrastructura de transport, inclusiv metroul și rețelele de autobuze, facilitând mobilitatea zilnică a milioane de cetățeni.
Experiențe personale
Mulți cetățeni care s-au mutat în orașele mari povestesc despre experiența lor pozitivă, dar și despre provocările întâlnite. De exemplu, un tânăr antreprenor din Shanghai menționează că, deși oportunitățile de afaceri sunt nelimitate, costul vieții și competiția pe piață sunt extrem de ridicate.
Strategii pentru o urbanizare sustenabilă
Rezolvarea provocărilor urbane în China necesită abordări inovatoare și sustenabile:
- Planificare urbană eficientă: Implementarea unui sistem de planificare care să ia în considerare nevoile comunității.
- Investiții în infrastructură ecologică: Promovarea soluțiilor verzi pentru reducerea impactului asupra mediului.
- Dezvoltare economică locală: Sprijinirea micilor afaceri pentru a reduce disparitățile economice.
Concluzii punctuale
Urbanizarea Chinei continuă să fie un fenomen fascinant de studiat. Cu un bloc construit în fiecare zi și un bulevard la fiecare trei zile, China nu doar că se dezvoltă rapid, ci și redefinește conceptul de oraș modern. În acest context, este esențial ca autoritățile și comunitățile să colaboreze pentru a face față provocărilor și a construi un viitor sustenabil.
Această separare funcțional-urbanistic generează emisii mari de CO2 și contribuie la segregarea social-economic al populației urbane; transportul public devine neatractiv iar infrastructura rutier devine tot mai aglomerată. Arhitectul consider că aceste aspecte trebuie abordate serios pentru a preveni deteriorarea calității vieții urbane.
Roger Chan, profesor universitar specializat in urbanism la Universitatea din Hong Kong afirmcă că ritmul accelerat al construcțiilor duce adesea lipsuri conceptuale importante; companiile occidentale pot oferi expertizăm valoroasă pentru îmbunătățirea proceselor existente deoarece autoritățile locale caut să maximizeze profitabilitatea terenurilor disponibile.
De asemenea, dezvoltarea transportului public rămâne o provocare majoritar neglijată; guvernul chinez promovează industria auto ca parte integrantã a planurilor sale economice pe termen lung – vânzările lunare ating circa 730.000 unitati iar piața auto rămâne insuficient saturată comparativ cu SUA unde raportul automobile/persoanã e mult mai ridicat (800/1000).
Pirker colaborează cu biroul vienez Axis pentru elaborarea unui sistem inovator destinat zonei sale urbane ce preconizeaza amplasamentul strazilor principale periferic si apropierea locuințelor față acestea (maxim300m). El sperã ca acest proiect pilot sã fie acceptat si implementat efectiv in viitorul apropiat.
Alți arhitecți austrieci activează similar pe piața chinezǎ precum Baumschlager & Eberle sau Coop Himmelb(l)au care au realizat diverse proiecte notabile inclusiv turnurile Moma din Beijing inaugurate in anul2005.
Georg Pendl , preşedintele Camerei Arhitecţilor Austriei , criticǎ modul actual al construcţiilor chinezeşti . El subliniazǎ cǎ deciziile majore ar trebui sã fie luate prin consultări extinse şi considerate atent contextuale politice şi sociale . Conditiile precare ale muncitorilor pe şantierele chinezeşti reflectǎ realitǎţi alarmante legate drepturilor omului , ceea ce face necesară reevaluarea modului cum se desfāşoară aceste procese constructive .