În graba de a finaliza controversatul acord comercial UE-Mercosur înainte de alegerile europene din luna iunie a acestui an, promotorii acestuia par dispuși să dea mâna cu noul președinte de extremă dreapta al Argentinei, Javier Milei – un cunoscut negaționist al schimbărilor climatice.
Deși s-a ajuns la un acord de principiu în 2019, UE a oprit ratificarea acestuia sub conducerea fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro, din cauza nivelurilor record de defrișări și incendii forestiere în Amazon, împreună cu o creștere a încălcărilor drepturilor omului în această țară.
Atunci, Franța, Austria, Belgia și Țările de Jos s-au numărat printre mai multe guverne și parlamente care și-au exprimat reticența față de ratificarea unui acord cu liderul de extremă dreapta.
În plus, îngrijorările legate de riscurile acordului pentru protecția mediului au împins Comisia Europeană să publice o anexă de mediu la acord – un exercițiu care, în cele din urmă, s-a dovedit a fi un simplu greenwashing, oferind doar ajustări cosmetice și inaplicabile.
În acest an, în timp ce negocierile UE-Mercosur se accelerează din nou, realitatea sumbră rămâne: defrișările și încălcările drepturilor omului persistă în Brazilia. În timp ce președintele Lula a dat dovadă de un angajament puternic pentru o mai bună protecție a Amazonului brazilian, defrișările sunt încă în creștere în zonele mai puțin protejate din regiunea Mercosur.
Concret, distrugerea Cerrado-ului, cea mai diversă savană din lume, a crescut cu 141% în septembrie 2023, în comparație cu anul precedent. Și același lucru este valabil și pentru Pantanal, cea mai mare zonă umedă tropicală din lume, aflată acum în pericol iminent de colaps din cauza expansiunii agricole și a incendiilor de pădure.
În contextul agricol, nu numai că problemele legate de defrișări persistă, dar și amenințările la adresa sănătății și biodiversității comunităților locale. Brazilia continuă să fie cel mai mare utilizator de pesticide din lume, cu aprobarea a 42 de noi produse agrochimice sub cea de-a doua președinție a lui Lula, inclusiv 24 care nu sunt autorizate pentru utilizare în Uniunea Europeană.
Mai mult, un studiu recent, expune prevalența muncii în condiții de sclavie în industria braziliană de creștere a bovinelor și legăturile comerciale ale acesteia cu lanțul de aprovizionare al UE, ceea ce ridică îngrijorări legitime cu privire la faptul că țările europene importă produse afectate de abuzuri privind drepturile omului.
Javier Milei și arta ipocriziei europene
În acest sene, UE în urmărirea continuă a acordului UE-Mercosur, pe fondul acestor preocupări legate de mediu și de drepturile omului este de o ipocrizie evidentă. Practic, o ascensiune a extremei drepte în Argentina, cu președintele Milei la cârmă, ar fi trebuit să însemne sfârșitul acestui acord învechit. Cu toate acestea, Comisia Europeană și Germania insistă acum ca negocierile să fie finalizate.
Concret, încă din timpul campaniei sale, Milei a negat în mod repetat criza climatică și a cerut privatizarea bunurilor comune. La numai o lună după ce a fost ales, el a lansat un pachet de reforme legislative care includea modificarea și abrogarea a numeroase norme de protecție a mediului privind pădurile, ghețarii, combaterea incendiilor și pescuitul.
În contextul altor măsuri, precum liberalizarea proprietății funciare pentru investitorii străini și crearea unei piețe a creditelor de carbon, vor avantaja industriile poluante ale combustibililor fosili, industria agroalimentară și mineritul. Aceasta va crește presiunea asupra materiilor prime argentiniene, în special asupra litiului, necesare pentru așa-numita „tranziție verde”.
În acest sens, comunitățile locale și popoarele indigene luptă de ani de zile împotriva industriei extractive și a impactului acesteia asupra mediului, dar dreptul la protest al cetățenilor argentinieni este acum, de asemenea, restrâns de Milei, care a început, în plus, o ofensivă represivă și antidemocratică.
Având în vedere devastarea continuă a mediului și noua agendă politică a Argentinei, se impune o întrebare, țările care au refuzat să ratifice UE-Mercosur cu Bolsonaro vor mai fi de acord să dea mâna cu Milei, care denigrează clima?
În prezent, motivele pentru a opri acordul UE-Mercosur nu s-au schimbat din 2019. Acest acord rămâne intrinsec toxic pentru planetă și pentru oameni. El perpetuează un sistem nesustenabil și neocolonial, bazat pe jefuirea naturii pentru profitul câtorva.
În timp ce lumea se confruntă cu provocări urgente – urgența climatică, creșterea inegalităților, valul de populism de extremă dreapta – UE trebuie să creeze noi relații comerciale, bazate pe solidaritate, justiție, protecția drepturilor omului și a muncii și respectarea granițelor planetei. O viziune care, cu siguranță, nu este compatibilă cu acordul UE-Mercosur.
Aşadar, politicile comerciale ale UE ar trebui să se alinieze cu obiectivele climatice ale blocului și cu standardele de mediu și drepturile omului, nu să le submineze.
Sursa: euobserver.com
