Vaticanul promite să-şi deschidă arhivele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
Cardinalul Walter Kasper, presedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor de la Vatican, a promis deschiderea, în curând, pentru consultare academică, a arhivelor Sfântului Scaun din întreaga perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când Biserica Catolică a fost acuzată că nu a făcut destul pentru a ajuta poporul evreu, relatează cotidianul britanic The Times.
Cardinalul a avertizat totodată în privinţa faptului că, prin îndepărtarea de rădăcinile sale evreieşti timp de secole, Biserica a fost slăbită într-o asemenea măsură încât nu s-a putut opune decât ‘slab’ la persecutarea evreilor. Comentariile cardinalului au fost făcute în cadrul unei cuvântări ţinute la Hope University din Liverpool şi au atins şi unul dintre mai delicate aspecte ale relaţiilor dintre evrei şi creştini: pontificatul lui Pius al XII-lea, denumit de către cunoscutul cercetător britanic, John Cornwell, drept ‘Papă al lui Hitler’.
‘Nu avem nimic de ascuns. Nu este nevoie să ne temem de adevăr’, a precizat Kasper, care a subliniat cu aceeaşi ocazie că în şase ani arhivele pontificatului lui Pius al XII-lea (papă între 1939 şi 1958 şi candidat la canonizare) vor putea fi consultate online. Începând din 2003, accesul la aceste arhivele Vaticanului a fost valabil până la sfârşitul pontificatului lui Pius al XI-lea, în 1939, perioadă în care viitorul papă Pius al XII-lea era cardinal secretar de stat.
Unsprezece volume cu documente ale Sfântului Scaun au fost deja făcute publice; de asemenea, recent, multe alte surse au fost deschise spre consultare. Pe de altă parte, deşi a descris masacrul celor 6 milioane de evrei europeni, cu ajutorul autorităţilor de atunci, drept ‘punctul cel mai de jos în mod absoluť din istoria antisemitismului, cardinalul Kasper a subliniat că Holocaustul nu poate fi atribuit creştinătăţii de vreme ce, în mod evident, el a prezentat şi caracteristici anticreştine.
Oficialul de la Vatican a admis însă că şi antiiudaismul teologic creştin – vechi de secole – a contribuit, prin încurajarea unei antipatii generalizate faţă de evrei, la prevalenţa, la un anumit moment, a antisemitismului motivat ideologic şi rasial şi la slaba opoziţie faţă de brutalităţile inumane comise împotriva evreilor.