Război deschis între Viktor Orban și Banca Centrală. Economia Ungariei fierbe înainte de alegeri

Banca Centrală a Ungariei sfidează presiunile premierului Viktor Orban și anunță că nu va relaxa politica monetară, în ciuda apelurilor repetate ale guvernului de a reduce dobânzile înainte de alegerile din 2026. „Evoluțiile recente ale piețelor financiare și ale economiei au confirmat că această direcție de politică a fost corectă”, a declarat economistul-șef Adam Banai, potrivit Reuters. Ungaria rămâne, astfel, țara cu cele mai mari costuri de împrumut din Uniunea Europeană.

Tensiuni la vârful statului ungar

Situația economică tensionată amplifică conflictul politic. Premierul Viktor Orban, aflat în pragul celor mai dificile alegeri din cariera sa, se confruntă cu stagnarea economiei și cu o inflație care refuză să scadă. Banca Centrală insistă asupra menținerii dobânzilor ridicate, considerând că relaxarea ar pune în pericol stabilitatea monedei naționale și ar alimenta creșterea prețurilor.

Discuțiile privind politica monetară au devenit un punct de ruptură între Orban și fostul guvernator Gyorgy Matolcsy, cândva unul dintre aliații săi de încredere. Matolcsy a criticat în termeni duri deciziile guvernamentale, în special intervențiile administrative pe piață – precum plafonarea prețurilor la carburanți și produse alimentare – pe care le-a catalogat drept „măsuri populiste cu efecte dezastruoase”.

„Este o vulnerabilitate pentru economie să transformăm politica monetară într-o armă electorală”, avertizează economiștii locali, citați de Portfolio.

Viktor Orban, în conflict chiar cu oamenii săi

Deși premierul a numit în fruntea băncii centrale un apropiat din partidul Fidesz, lucrurile nu merg conform planului. Mihaly Varga, actualul guvernator, un veteran politic și fost ministru al economiei și finanțelor, a preluat mandatul în martie 2025 și a adoptat o poziție mult mai prudentă decât se aștepta Orban.

Premierul a declarat recent că „dobânda actuală este mai mare decât ar trebui”, însă banca centrală a reacționat imediat prin vocea lui Adam Banai, economistul-șef:
„Menținerea unor condiții monetare stricte este esențială. Evoluțiile recente ale piețelor financiare și ale economiei au confirmat că această direcție de politică a fost corectă.”

Chiar dacă forintul s-a întărit în septembrie, atingând cel mai bun nivel din ultimele 15 luni, moneda s-a depreciat brusc după noile presiuni exercitate de guvern pentru reducerea dobânzilor.

Guvernul susține că inflația este sub control

Ministrul Economiei, Marton Nagy, a mers pe linia premierului, declarând pentru publicația financiară Portfolio că „dobânda de bază este prea mare” și că banca centrală ar putea menține ținta de inflație și cu o rată mai redusă.

Totuși, cifrele arată altceva. Potrivit Reuters, inflația de bază din Ungaria a urcat în septembrie la 4,4%, peste intervalul-țintă stabilit între 2% și 4%. Mai mult, analiști independenți afirmă că măsurile de plafonare introduse de guvern au „cosmetizat” cifrele reale, inflația reală fiind aproape de 6%.

Economistul-șef Adam Banai avertizează că obiectivul de 3% va fi atins cel mai devreme în primul trimestru din 2027:
„Riscurile de creștere a inflației sunt mai mari decât cele de scădere”, a declarat el, amintind că Ungaria a avut, în 2022, una dintre cele mai ridicate inflații din Uniunea Europeană – peste 25%, după izbucnirea războiului din Ucraina.

Cu o economie în impas, un guvern presat de alegeri și o bancă centrală care refuză să cedeze, Ungaria devine scena unei confruntări directe între populismul politic și independența instituțiilor financiare.
Pentru moment, semnalul transmis de Banca Centrală este clar: stabilitatea contează mai mult decât popularitatea.