România primește peste 301 milioane de euro după deblocarea fondurilor PNRR

România a primit vineri, 9 octombrie 2026, peste 301 milioane de euro din PNRR, încasare care susține finanțarea deficitului bugetar și administrarea lichidităților Trezoreriei Statului, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

„România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană. Din această sumă, 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi. Sunt fonduri recuperate în urma eforturilor instituționale și a dialogului cu Comisia Europeană pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook, potrivit News.ro.

„Fiecare euro atras din fonduri europene, în special din componenta nerambursabilă, contribuie la diminuarea presiunii asupra finanțării bugetului și la o gestionare mai eficientă a resurselor publice. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR”, a precizat ministrul.

Bugetul din 2026 a mizat pe încasarea integrală a finanțărilor programate

Bugetul acestui an a fost construit presupunând că România va atrage integral finanțările PNRR programate pentru 2026, a explicat Nazare. Cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme au fost stabilite în corelație cu aceste încasări.

Ministrul a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite, responsabilii care gestionează fondurile bugetare, să actualizeze și să centralizeze informațiile financiare ale programului.

Pe măsură ce evaluarea și închiderea PNRR avansează, situația solicitată trebuie să cuprindă:

• sumele care vor fi efectiv încasate;
• cheltuielile deja efectuate;
• obligațiile rămase de achitat;
• investițiile pentru care finanțarea trebuie continuată;
• implicațiile bugetare ale reformelor asumate.

Nazare cere ca situația consolidată să fie prezentată public, împreună cu implicațiile financiare, astfel încât deciziile pentru anul următor să pornească de la o imagine completă și realistă a programului.

Ministrul cere verificarea investițiilor și a efectelor reformelor

Pentru perioada următoare, Nazare propune schimbarea criteriilor după care este evaluat programul: „Este despre ce am realizat cu acești bani, ce reforme am implementat, ce investiții mai putem finaliza și care sunt obligațiile financiare rămase”, a subliniat el.

Evaluarea cerută pentru fiecare investiție trebuie să stabilească stadiul lucrărilor, impactul produs în economie, posibilitatea finalizării proiectelor și sumele încă necesare, împreună cu sursele din care pot fi plătite.

Ministrul consideră că rezultatele instituțiilor, autorităților locale și beneficiarilor care au încheiat investiții și au realizat reformele asumate trebuie recunoscute și evaluate prin beneficiile economice și sociale produse.

În cazul reformelor, el solicită verificarea aplicării efective și a schimbărilor obținute. Evaluarea trebuie să urmărească efectele asupra eficienței administrației, productivității economiei și capacității statului de a-și susține finanțele publice în timp.

O atenție deosebită ar trebui acordată, în opinia sa, reformelor care influențează cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației și competitivitatea economiei. Îndeplinirea formală a unei obligații față de Comisia Europeană pentru încasarea banilor trebuie însoțită de schimbări efective și durabile, susține Nazare.

Datele solicitate vor fundamenta rectificarea și bugetul pentru 2027

Ministrul susține continuarea consolidării fiscale, adică reducerea dezechilibrelor bugetare, concomitent cu păstrarea capacității de a finanța investițiile care sprijină dezvoltarea economică. El leagă aceste obiective de alegerea proiectelor prioritare, evaluarea rezultatelor și reforme care reduc presiunile persistente asupra bugetului.

În perspectiva viitorului cadru financiar european, Nazare propune ca atragerea fondurilor să fie judecată prin rezultatele economice și beneficiile pentru cetățeni. El cere reforme care modernizează instituțiile, îmbunătățesc serviciile publice și eficiența statului, alături de investiții care sporesc productivitatea, competitivitatea și capacitatea economiei de a genera prosperitate pe termen lung.

Potrivit ministrului, informațiile centralizate vor sta la baza rectificării bugetare din acest an și a bugetului pentru 2027. Acestea vor fundamenta necesarul de finanțare, ordinea de prioritate a investițiilor și obligațiile care trebuie acoperite din bugetul național, în funcție de proiectele rămase de finalizat și de ceea ce România își poate permite să finanțeze.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportUniversitatea Cluj a întors derby-ul cu CFR și a câștigat cu 3-1, cu două goluri de la MacalouGetPonyA0 Nord ar putea prelua traficul dintre A2 și A3 în octombrie, ocolind estul BucureștiuluiBravonetCheloo le-a cerut colegilor să se bucure după eliminarea sa cu Mihai Ban din Asia ExpressLylaPărinții unei fete de 12 ani cer evaluarea localurilor pentru alergeni după moartea ei în urma unui milkshakeRevista IoanaVarianta XFG este prezentă în Europa. Ce arată datele despre riscuri și simptomeNews24Bogdan Peșchir ajunge în instanță, acuzat că ar fi plătit pentru voturi în favoarea lui Călin Georgescu