WikiLeaks primeşte refugiu în Suedia pentru a rezista la presiunile SUA

Aflat sub presiunea SUA şi chestionat de unele ONG după publicarea a zeci de mii de documente clasificate privind războiul din Afganistan, portalul WikiLeaks a găsit refugiu în Suedia.

Partidul Piraţilor, înfiinţat în 2006 şi care cere liberalizarea drepturilor de autor şi reducerea supravegherii Internetului, va găzdui mai multe servere ale portalului, a anunţat formaţiunea politică suedeză, citată într-un articol publicat joi de ziarul El Pais.
„Vrem să contribuim la orice efort care să sporească transparenta şi care să ajute să-i facă pe cei puternici să dea socoteală’, a declarat liderul partidului, Rick Falkvinge, care a convenit acordul de colaborare cu WikiLeaks la întâlnirea pe care a avut-o săptămâna trecută la Stockholm cu fondatorul portalului, Julian Assange.

Partidul Piraţilor va oferi găzduire serverelor organizaţiei, iar în cazul în care formaţiunea politică ar câştiga un mandat în Parlamentul suedez la alegerile din 19 septembrie, propriile servere inclusiv cele care vor găzdui WikiLeaks, vor beneficia de imunitate parlamentară. Partidul a subliniat că sprijinul acordat portalului american este parte din ‘misiunea sa politică”.

Partidul Piraţilor, care s-a prezentat în 2006 la alegerile generale din Suedia adjudecându-şi un modest 1% la sută din voturi, şi-a înmulţit cu şapte rezultatul la alegerile europene din iunie 2009: 7,1% voturi care i-au permis să obţină unul din cele 18 de mandate pe care Suedia le ocupă în Parlamentul European, graţie, mai ales srijinului tinerilor. Partidul pledează pentru eliminarea sistemului de patente şi depenalizarea schimburilor de arhive pe Internet.

„Mulţumim ajutorului oferit de Partidul Piraţilor. Organizaţiile noastre împărtăşesc multe valori iar dacă privim spre viitor vom putea să ne ajutăm reciproc pentru a face lumea mai bună’, a declarat Assange. El şi-a exprimat totodată dorinţa ca Parlamentul care va rezulta din alegerile legislative să ia ‘serios în considerare’ întărirea legislaţiei de protejare a presei din ţară.

Fondatorul WikiLeaks, o figură la fel de enigmatică asemeni organizaţiei sale, a ţinut să precizeze că democraţiile occidentale „nu sunt întotdeauna atât de libere cum am putea crede”.
Colaborarea cu partidul suedez încurajează organizaţia lui Assange, aflată în impas după publicarea la sfârşitul lui iulie a unor documente care relatează greşelile comise de armată în conflictul afgan din 2004 până în 2009.

Săptămâna trecută, mai multe ONG între care şi Amnesty International – care în 2009 a premiat WikiLeaks pentru dezvăluirea unor rapoarte privind crimele din Kenya – a cerut portalului să şteargă din documentele privind Afganistan numele afganilor care colaborează cu forţele internaţionale şi care pot deveni victime ale represaliilor. Iar Pentagonul a cerut organizaţiei să retragă documentele de pe web.

Până acum răspunsul WikiLeaks a fost mereu negativ. ‘Sunt ocupat şi nu am timp să mă cert cu cei care nu fac nimic în timp ce îşi acoperă spatele’, a răspuns criticilor ONG. Între timp, el a anunţat publicarea a altor 15.000 de arhive clasificate privind războiul din Afganistan, care fac parte din acelaşi pachet de 77.000 de pagini divulgat în iulie.

WikiLeaks a cerut ajutorul Pentagonului pentru a analiza documentele şi a evita publicarea celor care ar putea prejudicia oameni nevinovaţi, iar un reprezentant al portalului a anunţat că armata americană a accepat să colaboreze. Totuşi Pentagonul a infirmat astfel de contacte, reiterându-şi cererea făcută WikiLeaks de ‘a restitui documentele şi de a înceta să le mai publice pe interneť.