Indicele ROBOR la trei luni, esențial pentru calculul dobânzilor variabile la creditele în lei, a crescut din nou, atingând nivelul de 5,92% pe an. Această evoluție reflectă tensiunile economice și politice care influențează negativ percepția investitorilor internaționali asupra României. Pe fondul acestor creșteri, consumatorii și companiile se confruntă cu rate mai mari la credite, iar economia resimte presiuni tot mai mari.
Creșterea ROBOR și impactul economic
Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), indicele ROBOR la trei luni a crescut joi la 5,92%, față de 5,91% în ședința precedentă. Această creștere, aparent mică, este parte a unui trend ascendent determinat de factori interni și externi, inclusiv de instabilitatea politică și dezechilibrele macroeconomice. Tensiunile de pe piața financiară internațională și percepția de risc ridicat asupra României agravează situația.
Evoluțiile recente indică o scădere a lichidității interbancare, ceea ce a dus la creșterea costurilor de finanțare pentru bănci. Acestea, la rândul lor, transferă aceste costuri către consumatori sub forma unor dobânzi mai mari pentru credite.
ROBOR și IRCC: cifre care contează pentru consumatori
Nu doar ROBOR la trei luni a crescut, ci și ceilalți indici relevanți pentru calculul dobânzilor variabile:
- ROBOR la șase luni a urcat la 5,96%, față de 5,95% anterior, afectând în special creditele ipotecare.
- ROBOR la 12 luni a atins 5,99%, în creștere de la 5,98%.
- IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor), calculat trimestrial, a crescut la 5,99% în trimestrul II 2024, comparativ cu 5,86% în trimestrul precedent.
Acești indicatori influențează direct ratele pe care consumatorii le plătesc pentru creditele ipotecare și de consum cu dobândă variabilă. Pentru mulți români, creșterea ROBOR și IRCC înseamnă costuri suplimentare semnificative în fiecare lună.
Factori determinanți: instabilitate politică și dezechilibre macroeconomice
Creșterea indicilor ROBOR este strâns legată de evoluțiile politice recente. Potrivit lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, incertitudinea politică a amplificat percepția negativă a piețelor internaționale asupra României. Schimbările politice neașteptate și rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au generat nervozitate în rândul investitorilor, afectând fluxurile de capital.
„Creșterea dobânzilor este o consecință directă a incertitudinii și nervozității din rândul finanțatorilor internaționali. Scăderea lichidității interbancare și inversarea fluxurilor de capital agravează situația, iar percepția negativă a piețelor internaționale accentuează aceste probleme,” a explicat Cristian Popa.
În plus, aceste tensiuni politice s-au suprapus peste vulnerabilități economice preexistente, precum:
- Deficit bugetar ridicat, care necesită finanțare externă.
- Deficit de cont curent și comercial, semnificative și greu de gestionat în contextul actual.
Aceste dezechilibre pun presiune suplimentară asupra economiei, ducând la o tensionare a condițiilor financiare.
Cum sunt afectați consumatorii?
Pentru românii care au credite cu dobândă variabilă, creșterea indicilor ROBOR și IRCC înseamnă rate mai mari. Spre exemplu, pentru un credit ipotecar mediu, o creștere de 0,1% a ROBOR poate însemna costuri suplimentare de câteva zeci de lei pe lună, care, cumulate, devin o povară financiară semnificativă.
Această situație nu afectează doar gospodăriile, ci și companiile, în special cele care se bazează pe finanțări pentru dezvoltare. Costurile mai mari ale creditelor pot duce la scăderea investițiilor și la încetinirea activității economice.
Ce urmează?
La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar cel la șase luni atingea 6,26%. Deși valorile actuale sunt mai mici, trendul de creștere recent indică o posibilă revenire la niveluri mai ridicate dacă incertitudinile politice și economice nu sunt adresate. Stabilizarea piețelor financiare va depinde de:
- Reducerea tensiunilor politice – un guvern stabil și politici economice clare ar putea restabili încrederea investitorilor.
- Măsuri pentru reducerea dezechilibrelor macroeconomice, cum ar fi scăderea deficitului bugetar și stimularea exporturilor pentru a diminua deficitul comercial.
Creșterea ROBOR la trei luni la 5,92% este un semnal de alarmă pentru economia României. Instabilitatea politică, amplificată de vulnerabilitățile economice, pune presiune pe consumatori și companii, crescând costurile de finanțare. Într-un astfel de context, este esențial ca autoritățile să ia măsuri rapide și eficiente pentru a stabiliza economia și pentru a restabili încrederea investitorilor. Fără astfel de măsuri, românii vor continua să resimtă impactul direct al acestor creșteri în propriile buzunare.
