Potrivit Salariile.ro, salariul minim net pentru normă întreagă este de 2.699 de lei pe lună din iulie 2026. Pentru un adult singur, acesta lasă un deficit orientativ de 1.623 de lei față de coșul pentru un trai decent. Comparația pune însă alături venitul din iulie 2026 și cheltuielile estimate la prețurile din septembrie 2025, fără scumpirile ulterioare.
Venitul acoperă aproximativ 62% din acest reper de consum. Pentru o familie cu doi copii, nici două salarii minime nete nu ajung la jumătate din valoarea coșului aferent gospodăriei.
Comparația pornește de la numărul persoanelor din gospodărie
Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România au calculat următoarele valori lunare pentru septembrie 2025, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică:
- Un adult singur: 4.322 de lei.
- Doi adulți fără copii: 7.002 lei.
- Doi adulți și un copil: 9.343 de lei.
- Doi adulți și doi copii: 11.370 de lei.
Familia cu doi adulți și doi copii reprezintă gospodăria de referință a calculului. Estimările pentru celelalte configurații sunt derivate și mai puțin precise, avertizează autorii.
Coșul acoperă mai mult decât hrana și adăpostul: include îmbrăcăminte, igienă personală, educație, îngrijirea sănătății, transport, comunicații, recreere și cheltuieli neprevăzute, precum cele provocate de probleme de sănătate sau evenimente familiale. Este un reper pentru un trai decent, nu doar pentru supraviețuire.
Pentru verificarea unui buget construit după regula 50/30/20, comparația relevantă este între venitul net al gospodăriei și cheltuielile sale reale. Valorile de mai sus oferă un reper datat, nu un nivel al cheltuielilor actualizat pentru 2026.
Locuința și alimentația au mărit bugetul necesar
Pentru familia de referință, coșul a crescut cu 8,8% față de septembrie 2024, când însuma 10.450 de lei lunar. Diferența de 920 de lei provine din scumpiri la majoritatea capitolelor de cheltuieli.
Cele mai importante contribuții menționate de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România au fost:
- Alimentația: un plus de 181 de lei.
- Achiziția unei locuințe: un plus de 171 de lei.
- Întreținerea și utilitățile: un plus de 170 de lei.
Procentual, întreținerea și utilitățile au înregistrat cea mai mare creștere, de 22,6%. Actualizarea s-a făcut folosind indicii de prețuri din septembrie 2025, raportați la aceeași lună din 2024; valorile sunt calculate de cele două organizații, nu de o instituție a statului.
Evoluțiile economice prezentate în continuare oferă context pentru puterea de cumpărare și bugetele gospodăriilor. Ele nu actualizează valoarea coșului din septembrie 2025 și nici deficitul calculat prin comparație cu salariul minim net din iulie 2026.
Scăderea inflației din vară are o explicație legată de comparația anuală
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie 2026 la 8,16% în iulie și 6,17% în august. Banca Națională a României (BNR) explică reducerea în principal prin epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului pentru energia electrică și ale majorării taxei pe valoarea adăugată și accizelor din perioada similară a anului 2025.
Aceste efecte de bază țin de prețurile față de care se face comparația anuală. Reducerea prețurilor alimentelor cu volatilitate ridicată a contribuit suplimentar la temperarea inflației, în timp ce combustibilii s-au scumpit.
Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Pe lângă efectele asociate impozitelor indirecte, au contat ieftinirea unor produse agroalimentare și slăbirea cererii de consum. Tarifele de telecomunicații și prețurile polițelor de răspundere civilă auto au exercitat presiuni în sens opus.
BNR estimează însă că inflația anuală va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul lui 2026. Banca indică prețurile combustibililor și energiei, cotațiile unor materii prime, inclusiv agroalimentare, și evoluția cursului leului, în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe.
Pe termen mai lung, banca centrală anticipează presiuni de reducere a inflației din partea cererii, pe fondul consolidării bugetare începute în 2025 și continuate în 2026.
Dobânzile, creditul și cursul: context pentru bugetul gospodăriilor
Joi, 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Facilitatea de creditare Lombard a rămas la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească, dar ritmul anual a încetinit de la 8,4% în iunie la 8,2% în august. Avansul ușor al creditării în lei a fost mai mult decât compensat de încetinirea împrumuturilor în valută, mai ales pentru companiile nefinanciare. Creditele în lei au reprezentat în continuare 66,8% din total.
Pe piața valutară, cursul leu/euro a urcat accentuat în primele săptămâni din septembrie. O nouă creștere semnificativă a urmat la sfârșitul lunii și începutul lui octombrie, înaintea stabilizării la un nivel superior.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au crescut considerabil în septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al situației politice interne. O parte importantă a creșterii a fost corectată la începutul lui octombrie. Dobânzile interbancare au început, la rândul lor, să urce după o perioadă relativ stabilă.
Consumul scade, iar piața muncii are evoluții diferite
Economia a stagnat practic în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul anterior, după contracția de 0,1% din primul trimestru. În comparație anuală, produsul intern brut a scăzut cu 0,4%, după declinul de 1,2% din primele trei luni ale anului.
Potrivit relatării Adevărul, investițiile au avut o evoluție mai bună, însă consumul gospodăriilor a continuat să se reducă. Producția industrială și lucrările de construcții au avut rezultate slabe. Importurile au crescut mai repede decât exporturile, astfel că exportul net a contribuit din nou la contracția economiei, întrerupând reducerea deficitelor comercial și de cont curent.
Pentru trimestrul al treilea, BNR observă semnale de redresare față de trimestrul precedent, inclusiv datorită agriculturii, dar estimează o deteriorare a evoluției economiei față de aceeași perioadă din 2025.
Rata șomajului, calculată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, a coborât la 6,4% în iulie și august, de la media de 6,8% din trimestrul al doilea. Numărul salariaților a înregistrat totuși mici scăderi în iunie și iulie.
Creșterea anuală a salariului brut nominal s-a accelerat în iulie, inclusiv după majorarea salariului minim, dar a rămas redusă din perspectivă istorică. În industrie, costul unitar cu forța de muncă a crescut considerabil. Deficitul de personal raportat de companii a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, pe fondul evoluțiilor din industrie și construcții.
BNR indică riscuri pentru puterea de cumpărare și finanțare
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, avertizează BNR. Efectele asupra economiei europene și mondiale, precum și asupra percepției de risc față de regiune, pot influența și costurile de finanțare.
Banca centrală indică suplimentar incertitudinile legate de politica internă și de măsurile pentru continuarea consolidării bugetare după 2026. Utilizarea fondurilor europene poate compensa parțial efectele restrictive ale acesteia și poate finanța investițiile și reformele structurale, inclusiv tranziția energetică.
Pentru perspectiva monetară a României contează și deciziile Băncii Centrale Europene, ale Rezervei Federale a Statelor Unite și ale băncilor centrale din regiune. Minuta ședinței din 8 octombrie va fi publicată pe 20 octombrie 2026, la ora 15:00, iar următoarea ședință BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaÎn Portugalia, consumul de alcool și droguri scade la adolescenți, dar rețelele sociale ridică probleme
Revista IoanaCum recunoști semnele unui AVC și de ce ai nevoie de ajutor medical chiar dacă simptomele dispar
News24Zelenski a promulgat legea cerută de Ungaria pentru folosirea limbilor minoritare în școli
Dolce SportGheorghe Hagi ar fi luat în calcul demisia după eșecul cu Bosnia și Herțegovina
GetPonyFabrice Cambolive cere stimulente în România, unde Dacia a ajuns la o cotă de 20%
BravonetValerie Lungu, absolventă de actorie, a pierdut amuleta în fața Mirelei Vaida, care a studiat Dreptul
