Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

770 de milioane de euro, adică circa 3,85 miliarde de lei, din PNRR intră în ecuația votului final pe care Senatul îl are programat miercuri, la ora 12:00, pe legea ANI, în timp ce un al doilea proiect aflat tot în procedură de urgență atinge baza juridică a admiterii la liceu și a Evaluării Naționale.

Spre deosebire de proiectul din educație, unde riscul indicat privește generația din 2027, legea ANI vine cu o condiționare financiară imediată: USR a anunțat că liderii grupurilor PPE și RENEW au cerut Comisiei Europene blocarea a 770 de milioane de euro dacă „amendamentul Fritz” rămâne în text.

Modificările la Legea ANI și impactul asupra primarilor

Camera Deputaților a adoptat luni modificările la legea ANI cu 183 de voturi „pentru”, iar comisiile reunite pentru constituționalitate și juridică din Senat au dat ulterior aviz favorabil cu 20 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă”. Textul include prevederea prin care aleșii cu decizii definitive de conflict de interese își pierd mandatul în 30 de zile.

Impactul politic este punctual și direct pentru Primăria Timișoara. În contextul deciziei Curții Constituționale din 17 august, care a stabilit că această prevedere este constituțională, norma îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, care are o decizie definitivă de conflict de interese din iunie.

Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit votul de componenta financiară a PNRR. El a declarat:

„Consider că și această lege trebuie votată, inclusiv dacă are în corpul ei acel amendament anormal care este legat de o persoană, dar pentru România este foarte important să nu piardă acești bani, sunt totuși 770 de milioane de euro, în timp ce corectarea acestei anormalități trebuie făcută în perioada următoare.”

În comisia senatorială, șeful ANI, Bogdan Sticlosu, a susținut că decizia CCR privind legea este complementară deciziilor anterioare ale Curții. Iar liderul de grup AUR din Senat, Petrișor Peiu, a cerut membrilor de partid să nu voteze Legea ANI cu „amendamentul Fritz”. Subiectul a fost relatat și de Edupedu, Libertatea.ro și Gandul, iar detaliile privind calendarul votului au fost prezentate de Antena 3.

Riscul din educație privește chiar temelia legală a examenelor

Al doilea proiect aflat pe traseu rapid în Senat elimină examenul separat de admitere la liceu, introdus prin Legea 198/2023 pentru colegiile naționale. Senatul este cameră decizională și pe acest proiect.

Problema nu este însă eliminarea admiterii separate în sine, ci un amendament care prorogă aplicarea articolului 248 alin. (4) din Legea Educației. Potrivit analizei juridice făcute de avocatul Alexandru Bajdechi, această formulă riscă să anuleze baza juridică atât pentru admiterea la liceu, cât și pentru Evaluarea Națională începând cu generația din 2027.

Din punct de vedere juridic, vulnerabilitatea vine din mecanismul de prorogare. Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 873/2021 că amânarea intrării în vigoare a unei norme trebuie făcută înainte ca legea inițială să intre în vigoare, iar analiza invocată în acest caz arată că proiectul actual ajunge prea târziu pentru a acoperi această condiție.

Pentru sistemul educațional, consecința nu este una de organizare administrativă, ci de validitate a cadrului legal. Asta mută discuția din zona opțiunii de admitere în zona securității juridice a întregului calendar de evaluare pentru elevii care intră în generația vizată.

Decizia din Senat separă două riscuri diferite, dar simultane

Pe legea ANI, efectul economic urmărit de Guvern este conservarea unei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR, adică circa 3,85 miliarde de lei. Pe legea educației, efectul urmărit prin eliminarea admiterii separate este umbrit de un risc normativ care poate lovi exact procedurile pe care proiectul ar trebui să le clarifice.

Calendarul parlamentar comprimă astfel două dosare cu natură diferită într-un singur moment de decizie: unul legat de fluxul de fonduri europene și de aplicarea regimului de integritate pentru aleșii locali, celălalt legat de continuitatea juridică a examenelor naționale. Iar semnalul pentru administrație și pentru sistemul educațional va veni din același plen al Senatului, miercuri, la ora 12:00.

„Consider că și această lege trebuie votată, inclusiv dacă are în corpul ei acel amendament anormal care este legat de o persoană, dar pentru România este foarte important să nu piardă acești bani, sunt totuși 770 de milioane de euro, în timp ce corectarea acestei anormalități trebuie făcută în perioada următoare.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Dominic Fritz evaluarea nationala legea ANI PNRR senat