Mai bine de jumătate dintre polițele RCA din România sunt încadrate în clasele de bonus superioare, B7 și B8, un fenomen pe care Sorin Mititelu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), îl consideră anormal. La prima vedere, pare că avem cei mai disciplinați șoferi din Europa. Numai că lucrurile stau puțin diferit, iar sistemul actual ascunde un deficit major de corectitudine.

Un sistem cu deficit de justețe

Piața asigurărilor, deși stabilă per total, se confruntă cu probleme punctuale care vin chiar din cea mai comună formă de asigurare, RCA. Principalul vinovat, conform oficialului ASF, este chiar mecanismul bonus-malus, care și-a atins limitele. Dar cum vine asta, mai exact?

Sorin Mititelu explică fără ocolișuri. „Ceea ce avem ca şi constatări în acest moment este că are un deficit de justeţe, în sensul că nu face diferenţa între evenimentele cu impact major şi ceilalţi participanţi la acest sistem de bonus-malus.” sistemul nu face diferența între o zgârietură în parcare și un accident grav, tratând la fel șoferi cu profiluri de risc complet diferite.

Problema structurală a celor 15 clase

Dincolo de lipsa de echitate, problema este una de design. Sistemul actual, bazat pe 15 clase de bonus-malus, permite șoferilor să ajungă la bonusul maxim mult prea repede, distorsionând realitatea din trafic. V-ați gândit vreodată cât de repede se poate atinge acest prag?

„A doua chestiune este de design, structural. Avem un sistem bazat pe 15 clase în momentul de faţă. Ceea ce face ca practic, după o perioadă relativ scurtă, de la B0 până la B8, să îţi trebuiască şase ani fără eveniment ca să ajungi la maxim. Maximul însemnând o reducere a primei pe care ţi-o propune asi­gurătorul cu 50%,” a detaliat vicepreședintele ASF.

Șase ani fără evenimente pentru un discount de 50%. Sună bine, nu?

Cine plătește, până la urmă?

Iar aici apare paradoxul. Frecvența daunelor în România este undeva la 6%, cea mai mare din regiune, și totuși majoritatea șoferilor beneficiază de reduceri masive. Această distribuție asimetrică are un cost, iar cineva trebuie să-l acopere. Ghici cine.

„Frecvenţa dau­nelor este undeva la 6%, ceea ce face ca după un număr de ani să aibă loc o distribuţie asimetrică. Mai bine de jumătate din poliţe sunt în B7 şi B8. Acest bonus-malus con­duce la un discount, ceea ce înseamnă că discountul trebuie compensat cu o încărcare de la ceilalţi,” a punctat Mititelu. E drept că șoferii prudenți sunt astfel penalizați pentru a acoperi reducerile acordate unui număr uriaș de asigurați, indiferent de riscul real pe care îl prezintă.

Stabilitatea pieței și rata combinată

În ciuda acestor probleme, indicatorii financiari ai pieței sunt considerați normali. Capital există, iar primele practicate sunt apropiate de un nivel care să asigure stabilitatea. Totuși, cifrele arată o presiune constantă. Pentru anul 2025, rata combinată la RCA este estimată la 102%, ceea ce înseamnă că, tehnic, asigurătorii ies pe pierdere din activitatea de bază pe acest segment. Doar rezultatele financiare din alte investiții reușesc să aducă indicatorul într-o zonă pozitivă.

În piața de intermediere se observă o tendință de reducere a numărului de jucători implicați în distribuție. Obiectivul declarat al ASF este de a deschide ușa pentru mai multe entități, fie ele persoane fizice sau juridice, pentru a stimula concurența și a diversifica oferta de distribuție a asigurărilor.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ASF asigurari RCA bonus malus piaţa asigurărilor social Sorin Mititelu