Taxele companiilor cresc din 2026. TVA ajunge la 21% în august 2025.

Cota standard de TVA în România va înregistra o creștere la 21% începând cu august 2025, alături de consolidarea cotelor reduse de 5% și 9% într-un singur prag de 11%. Această ajustare fiscală internă marchează doar începutul celei mai ample mișcări simultane de majorare a taxării indirecte din Europa Centrală și de Est, programată să lovească piețele în anul 2026.

Cine suportă costul real al acestei tranziții? Până la urmă, presiunea cade direct pe strategiile de preț ale companiilor și pe fluxurile de numerar operaționale. Într-un mediu macroeconomic deja marcat de o inflație persistentă, capacitatea jucătorilor din retail și servicii de a absorbi aceste șocuri fiscale fără a degrada marjele de profitabilitate (EBITDA) este sever limitată. Nu de puține ori, costul final se transferă integral în coșul de consum al populației.

Trecerea de la o perioadă de relativă stabilitate fiscală la una de consolidare agresivă are o cauzalitate strict bugetară. Așa cum arată datele agregate publicate recent de Economica, guvernele din regiune utilizează tot mai intens taxa pe valoarea adăugată drept instrument principal pentru acoperirea deficitelor, extinzând bazele de impozitare și eliminând excepțiile istorice.

Valul de majorări regionale

Dincolo de granițele locale, Estonia a validat creșterea cotei standard de la 22% la 24% începând cu iulie 2025, un nivel care se va aplica pe tot parcursul anului 2026. Cea mai pronunțată dinamică în termeni absoluți se raportează în Kazahstan, unde cota standard urcă de la 12% la 16% din ianuarie 2026. Ungaria își menține poziția la polul extrem, operând cu o cotă de 27%, mult peste media regională de 20%.

Dar ajustările nu vizează doar cotele standard. Sfera de aplicare a cotelor reduse se restrânge drastic pe întreg continentul. Lituania a eliminat cota redusă generală de 9%, transferând serviciile de încălzire centralizată și apă caldă direct la pragul de 21%. Slovacia a tăiat facilitatea de 19% aplicabilă produselor alimentare cu conținut ridicat de zahăr și sare, acestea fiind acum taxate la 23%.

„În regiunea Europei Centrale şi de Est, TVA este utilizată tot mai mult ca instrument de echilibrare fiscală, guvernele extinzând bazele de impozitare şi reducând numărul cotelor reduse. Majorarea cotei standard de TVA în România de la 19% la 21%, împreună cu consolidarea cotelor reduse într-o singură cotă de 11%, reflectă o tendinţă regională mai amplă de simplificare şi de creştere a nivelului taxării indirecte. Pentru companii, acest lucru se traduce printr-o presiune mai mare asupra strategiilor de preţ, a gestionării fluxurilor de numerar şi a proceselor de conformare în materie de TVA, într-un mediu deja sensibil la inflaţie.” – Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România

Presiunea pe costul muncii și profit

Și totuși, politicile fiscale nu se limitează la consum. Impozitele pe veniturile persoanelor fizice au urmat traiectorii divergente. Lituania și Slovacia au implementat sisteme progresive cu cote maxime majorate în intervalul 30-35%. România a operat deja o creștere a impozitului pe dividende de la 10% la 16%, modificând randamentul net al investitorilor de retail și instituționali.

Povara fiscală aplicată salariului mediu (care se situează la aproape 1.700 de euro în sectorul privat din regiune) variază masiv, de la 13% în Kosovo la aproape 50% în Germania. Media regională a contribuțiilor sociale datorate de angajatori este de 17%, deși nivelul efectiv fluctuează între sub 5% în România și peste 30% în Slovacia și Cehia.

Cifrele vorbesc de la sine.

„Introducerea în România a unui credit fiscal rambursabil de 10% pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, alături de supradeducerea existentă de 50% pentru activităţile de R&D, reflectă o schimbare regională mai amplă către politici fiscale orientate spre investiţii. Pe măsură ce statele concurează pentru atragerea inovării şi a activităţilor cu valoare adăugată ridicată, companiile privesc dincolo de cotele nominale ale impozitului pe profit şi acordă o atenţie tot mai mare modului în care schemele locale de stimulente reduc costul real al investiţiilor.” – Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România

Provocarea operațională a Pilonului II

Dincolo de ratele nominale, implementarea Directivei UE 2022/2523 (taxarea multinaționalelor) impune o cotă minimă efectivă de 15% pentru grupurile mari. România și Slovacia au transpus deja Directiva DAC9 privind schimbul de informații, forțând departamentele de conformitate să își recalibreze sistemele de raportare.

„2026 marchează momentul în care Pilonul II trece de la un exerciţiu legislativ la o provocare reală de conformare şi raportare pentru grupurile multinaţionale. Odată cu apropierea termenelor pentru depunerea primelor formulare GIR şi a declaraţiilor privind impozitul suplimentar în mare parte din regiunea Europei Centrale şi de Est, companiile se concentrează nu doar asupra ratelor efective de impozitare, ci tot mai mult asupra gradului de pregătire operaţională în materie de date, raportare şi guvernanţă. Pe măsură ce tot mai multe jurisdicţii implementează atât cerinţele Pilonului II, cât şi pe cele ale DAC9, nivelul de impozitare efectivă al entităţilor grupurilor medii şi mari care activează în regiune va fi de minim 15%.” – Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România

Iar digitalizarea forțată accelerează acest calendar. Extinderea raportării SAF-T pentru toți contribuabilii din România și implementarea e-Factura obligatorie pe piețe precum Polonia adaugă costuri de implementare IT semnificative. Contribuabilii vizați de Pilonul II trebuie să depună declarațiile aferente anului fiscal 2024 până la 30 iunie 2026. Până la acel termen critic, departamentele financiare sunt obligate să își adapteze guvernanța datelor, altfel penalitățile de neconformare vor eroda direct profitul net distribuit acționarilor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMedicamentele pentru slăbit au fost asociate cu desprinderea unghiilor într-un studiu comparativRevista IoanaCum iei un power bank în avion fără să încalci regulile pentru bagaj, pragul de 100 Wh și folosirea la bordNews24Daniel Fenechiu retrage semnătura pentru proiectul care propune amenzi în loc de închisoare pentru posesia de droguriDolce SportOxigen București a primit loc în Liga 3 folosind clasificarea Academiei Daco-GeticaGetPonyPasajul de pe DN3 a intrat în trafic cu două benzi peste A0Bravonet„The Odyssey” al lui Christopher Nolan devine filmul internațional cu cele mai mari încasări în Coreea de Sud