Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au destructurat o rețea evazionistă din București care a prejudiciat bugetul de stat cu 18,41 milioane de lei în sectorul reciclării deșeurilor. Vorbim despre o schemă complexă derulată între anii 2023 și 2025, bazată pe un circuit fictiv de facturi menit să eludeze plata TVA și a impozitului pe profit.

Mecanismul din spatele facturilor fictive

Și totuși, cum a funcționat mai exact această schemă financiară pe o piață atât de reglementată? O societate comercială activă teoretic în colectarea și valorificarea ambalajelor a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverși clienți pentru servicii aparent perfect legale de procesare a deșeurilor. Numai că, la o privire mai atentă în actele contabile pe anul 2025, lucrurile stau complet diferit.

Cifrele ascundeau o realitate fabricată.

Conform datelor obținute pe parcursul investigației, operatorul a înregistrat în contabilitate facturi emise de o rețea formată din nouă firme fantomă. Șase dintre aceste entități fuseseră înființate rapid în 2024, doar pentru a fi declarate inactive în anul următor. Aceste firme nu aveau absolut deloc infrastructura minimă necesară. Nu existau angajați, nu funcționau la sediile declarate oficial, iar unele nici măcar conturi bancare nu dețineau.

Pentru dumneavoastră, antreprenorii care respectă legislația fiscală, aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse de către astfel de rețele este un semnal major de alarmă privind concurența neloială. Inspectorii au descoperit că documentele tehnice obligatorii lipseau cu desăvârșire. Mai mult, au fost falsificate inclusiv procese-verbale și evidențe pentru prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu acele societăți, generând diferențe uriașe între cantitățile de deșeuri intrate și cele efectiv procesate.

Traseul banilor si achizitiile auto de lux

Dar banii sustrași de la stat trebuiau să ajungă undeva rapid. Așa cum arată o documentare detaliată publicată marți de Capital, sumele au fost direcționate masiv către cheltuieli personale ale administratorilor. Peste 2 milioane de lei au fost retrași direct în numerar sau folosiți în scop privat.

O altă tranșă uriașă (exact 10.437.600 de lei) a fost transferată în perioada 2024, 2025 către o firmă furnizoare. Banii au fost disimulați ulterior prin retrageri succesive realizate prin conturile unor persoane fizice. Dincolo de aceste operațiuni cash, fondurile ilicite au finanțat achiziția unui autoturism de lux evaluat la 487.500 de euro.

Pentru a acoperi gaura produsă bugetului general consolidat, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii pe patrimoniul societății încă dinaintea finalizării controlului. Au fost blocate conturile bancare, două autoturisme și un teren intravilan de 1.065 metri pătrați situat în București, urmând sesizarea organelor de urmărire penală competente.

Lovitura pe piata metalelor pretioase

Iar acțiunile de control ale Fiscului nu s-au limitat la capitală sau la piața deșeurilor reciclabile. La Timișoara, inspectorii au vizat o casă de amanet unde au descoperit 17,92 kilograme de aur deținut în afara oricăror prevederi legale.

Metalele prețioase, regăsite sub formă de ceasuri, monede, bijuterii și fragmente de bijuterii, proveneau din contracte de amanet care nu au fost trecute în evidențele contabile și operaționale ale firmei. Valoarea acestei capturi depășește pragul de 9 milioane de lei.

Societatea a fost sancționată contravențional, iar întreaga cantitate de 17,92 kilograme de aur a fost confiscată integral, aplicându-se strict prevederile Ordonanței de Urgență 190/2000 privind regimul metalelor prețioase. La nivel național, doar în anul curent, autoritățile au confiscat peste 70 de kilograme de aur și numerar de aproximativ 6 milioane de lei, reprezentând exclusiv venituri obținute ilicit din acest sector comercial.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
ANAF Bucuresti DGAF social TImisoara