Impactul posibilei opriri a gazelor rusești asupra Europei
Analiza dependenței energetice în contextul crizei din Ucraina
De la începutul conflictului din Ucraina, uniunea Europeană evaluează scenariile legate de o eventuală suspendare totală a livrărilor de gaze naturale din rusia. O analiză realizată de compania UBS examinează gradul de dependență al țărilor din Europa Centrală și Grecia față de gazele rusești și impactul unei astfel de decizii.
Conform datelor din 2020, Ungaria se află în fruntea listei cu cea mai mare dependență energetică, având 27% din consumul intern acoperit prin importuri rusești. Cehia urmează cu o pondere de 18%, în timp ce alte țări precum România, polonia și Grecia își satisfac doar între 7% și 9% din necesarul energetic prin gaze provenite din Rusia.Această situație le conferă acestor economii o capacitate mai mare de adaptare în cazul unei întreruperi a livrării gazelor.
Capacitatea de adaptare a Poloniei și Greciei
Polonia este un exemplu relevant, deoarece a încetat să primească gaze rusești direct încă din aprilie. Atât Polonia cât și Grecia dispun de terminale plutitoare pentru GNL (gaz natural lichefiat) și au început deja să importe gaze lichefiate provenite din SUA și Qatar.
Cum vor fi afectate Cehia și Ungaria?
UBS subliniază că atât Cehia cât și Ungaria au un mix energetic care include o proporție semnificativă (30-40%) provenită din hidrocarburi solide, cum ar fi cărbunele.În plus, ambele țări beneficiază de surse nucleare care contribuie cu aproximativ 16-19% la consumul total.
În contrast,Grecia își satisface peste jumătate (50%) dintre nevoile energetice prin produse petroliere. România se distinge printr-o pondere semnificativă a surselor regenerabile (19%).
Consumul pe sectoare: gospodării versus industrie
Analiza sectorială relevată arată că gospodăriile au cel mai mic consum relativ la utilizarea totală a gazului natural în Grecia (30%), comparativ cu aproape 50% în Ungaria. De asemenea, sectorul comercial joacă un rol crucial: cehia direcționează aproximativ 20% dintre gazele sale către acest sector, spre diferență de Grecia sau Polonia unde expunerea este mult mai redusă.
Industria chimică şi petrochimică utilizează cel mai mult gaz natural ca procentaj al consumului total; utilizarea variază între 7% în cehia şi până la 28% în Grecia.
Importurile grecești: o privire generalizată
Grecia importând toate cantitățile necesare pentru consumul intern are o pondere estimată a gazelor importate ce constituie circa 22%. Din acestea, aproximativ 40% provin din Rusia – comparabil cu media Uniunii Europene care atinge niveluri similare sau chiar superioare (45%), iar Germania ajunge până la un procentaj alarmant de 65%.
Astfel,UBS estimează că grecii își acoperesc doar aproximativ 8% dintre necesitățile energetice prin gaze naturale rusești – similar României si Poloniei – ceea ce le permite să facă tranziția către option fără dificultate majoritar evidentiat.
Un studiu recent al FMI sugerează că efectele negative ale unei posibile opriri totale sunt cele mai severe pentru Ungaria si Cehia; însă impactul asupra Poloniei, României si Greciei ar fi considerabil redus datorită expunerii indirecte generate prin relațiile comerciale ale acestora.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaUnele cereale vândute în România depășesc 58% zahăr. Cum citești valorile de pe ambalaj
News24Procurorii verifică facturi fictive în construcții într-un dosar cu pagube estimate la 55,4 milioane de lei
Dolce SportLisandro Martinez reproșează șefilor lui Manchester United transferurile după 0-2 cu Atlético Madrid
GetPonyCe acte cer despăgubirea pentru un cablu de încărcare furat și când intră wallbox-ul în CASCO
BravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de ani
LylaMișcarea redusă a fost asociată cu un risc cardiovascular mai mare. Ce rol ar putea avea arterele rigide
