Viitorul guvern, care ar urma să fie format în jurul PSD cu susținere parlamentară din partea PNL și UDMR, ar putea propune majorarea pensiilor cu 12% de la 1 ianuarie 2027 și eliminarea CASS pentru pensiile cuprinse între 3.000 și 4.000 de lei, potrivit declarațiilor făcute de Florin Manole (ar fi viitorul ministru al Muncii) în Comisia de Muncă. Pentru piață, miza nu este doar creșterea veniturilor unei categorii largi de consumatori, ci și costul suplimentar împins într-un buget deja apăsat de deficit ridicat și datorie publică în creștere.

În cifre, indexarea de 12% ar însemna o creștere medie de 330 de lei per pensie, iar pragul de la care se plătește CASS ar urca la 4.000 de lei, de la 3.000 de lei cât este în prezent. Aproximativ 780.000 de pensionari din intervalul 3.000-4.000 de lei nu ar mai plăti deloc această contribuție, iar pentru pensiile peste 4.000 de lei povara fiscală s-ar reduce. Exemplul oferit este cel al unei pensii de 5.000 de lei: contribuția ar coborî la 100 de lei, de la 200 de lei în prezent, adică la jumătate.

Cum poate majorarea pensiilor să stimuleze consumul

Pentru consum, efectul este relativ clar: venituri nete mai mari pentru pensionari într-un moment în care datele din economie arată o frânare. Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, ceea ce indică o slăbire a cheltuielilor discreționare. O injecție de venituri recurente în acest segment de populație poate susține cererea internă, mai ales pentru bunuri de bază și servicii locale.

Numai că aceeași măsură mută presiunea pe finanțele publice. România intră deja în 2026 cu venituri bugetare proiectate la 36,7% din PIB, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, obținute prin majorări de TVA, accize, impozit pe dividende și prin extinderea bazelor de taxare. Cu alte cuvinte, spațiul fiscal este împins în sus prin taxe, în timp ce partea de cheltuieli ar urma să primească un nou impuls permanent.

În intervenția sa din Comisia de Muncă, Florin Manole (ar fi viitorul ministru al Muncii) a formulat angajamentul fără a-l condiționa de numele viitorului premier. „Pensiile vor fi indexate.”, a spus acesta. În aceeași apariție publică, el a adăugat: „Înghețarea punctului de pensie NU trebuie să se mai întâmple la 1 ianuarie 2027.”

Măsura poate susține consumul, dar lovește într-un buget aflat deja sub presiune

Problema pentru investitori și pentru companiile care urmăresc traiectoria fiscală a României este că nu a fost prezentat, până acum, costul total al pachetului. Nu există încă o estimare publică pentru impactul cumulat al indexării cu 12% și al renunțării la CASS pentru pensiile între 3.000 și 4.000 de lei. Fără această cifră, piața nu poate evalua dacă măsura va fi absorbită prin venituri suplimentare, prin alte tăieri de cheltuieli sau printr-un necesar mai mare de împrumut.

Iar aceasta este întrebarea centrală. România se confruntă deja cu inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere, exact combinația care pune presiune pe ratingul suveran și pe costul finanțării. O majorare permanentă a cheltuielilor sociale, nesusținută de surse permanente de venit, poate împinge statul spre emisiuni suplimentare de datorie într-un an în care costurile de finanțare sunt deja ridicate.

Conform newsweek.ro, eliminarea CASS pentru pensiile între 3.000 și 4.000 de lei este prezentată de Florin Manole drept o promisiune fermă. „CASS pentru pensiile între 3.000 și 4.000 de lei va fi eliminat.”, a declarat acesta. Pentru segmentul de peste 4.000 de lei, măsura nu elimină contribuția, ci îi reduce baza de aplicare, ceea ce scade suma reținută lunar.

Din perspectiva mediului de afaceri, efectele se împart în două. Pe termen scurt, retailul alimentar, farmaciile, serviciile medicale private cu expunere pe seniori și unele servicii locale pot beneficia de o putere de cumpărare mai bună. Pe termen mediu, însă, orice deteriorare a consolidării fiscale poate însemna taxe suplimentare, randamente mai mari cerute de investitori pentru titlurile de stat și o presiune mai mare pe costul capitalului în economie.

Și secvența politică are importanță pentru evaluarea riscului. PSD este marele favorit să preia guvernarea, cu Sorin Grindeanu (ar fi premier) și Florin Manole (ar fi ministru al Muncii), iar sprijinul parlamentar ar urma să vină de la PNL și UDMR. Asta face ca anunțul să fie mai mult decât o declarație de campanie, dar încă sub nivelul unei decizii bugetare aprobate.

Florin Manole a mai ocupat funcția de ministru al Muncii și fusese propus pentru același portofoliu în guvernul premierului desemnat Adrian Veștea, executiv care a picat la învestitură. Relevanța acestui detaliu este una practică: declarațiile sale vin din postura unui actor care a mai fost împins spre aceeași funcție și care vorbește despre un calendar precis, 1 ianuarie 2027, nu despre un orizont vag.

Dar tocmai calendarul ridică o altă întrebare de piață: de unde va veni finanțarea. Singura cifră separată anunțată anterior este un sprijin de 2.300.000.000 lei pentru pensii, însă sursele exacte de acoperire pentru acel efort nu sunt detaliate în informațiile publicate până acum. Nici pentru noul pachet nu a fost prezentat un mecanism de compensare bugetară.

Pentru companii și investitori, indicatorul de urmărit nu este doar forma finală a majorării, ci pachetul complet în care va fi introdusă: proiectul de buget, ipotezele de venituri fiscale și orice măsuri de corecție anunțate odată cu instalarea noului executiv. Fără aceste elemente, indexarea de 12% și reducerea CASS rămân măsuri cu efect pozitiv asupra venitului disponibil, dar cu un risc fiscal care poate depăși beneficiul de consum dacă împinge mai sus costul datoriei suverane.

Decizia finală depinde de formarea noului guvern minoritar PSD și de susținerea acestuia în Parlament de către PNL și UDMR, iar termenul avansat pentru intrarea în vigoare a măsurilor este 1 ianuarie 2027.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Florin Manole pensiilor PNL PSD UDMR