Un număr de peste 200 de cadre universitare din 66 de universități, majoritatea europene, trag un semnal de alarmă cu privire la noile norme UE în materie de azil care, în opinia lor, vor duce la detenții în masă și la erodarea drepturilor.
Iar scrisoarea lor vine în urma unui acord la începutul acestei săptămâni în cadrul Consiliului, care reprezintă statele, semnând o serie întreagă de reforme care completează pactul UE privind azilul și migrația.
Iar, printre aceste dosare se numără Regulamentul privind procedura de azil (APR), care vizează identificarea și returnarea persoanelor cu cereri de protecție slabe în termen de 12 săptămâni.
În opinia criticilor, inclusiv cei peste 200 de academicieni care au semnat scrisoarea, spun că APR este „periculos, inuman, nefezabil și ineficient”.
Iar printre semnatari s-a numărat și cercetătorul doctorand Gaia Romeo de la Vrije Universiteit Brussel, o universitate olandeză și anglofonă din Bruxelles.
În opinia sa, „Acest lucru nu va îmbunătăți nimic, ci doar va înrăutăți lucrurile”, a declarat ea vineri (9 februarie).
Dosarul procedurii de frontieră fusese condus de eurodeputata liberală franceză Fabienne Keller în numele Parlamentului European.
În decembrie, în urma unui acord politic provizoriu privind revizuirea, Keller a declarat că normele actualizate de frontieră vor da dreptul la consiliere juridică.
Astfel, „Și va exista o monitorizare a drepturilor fundamentale – monitorizare pentru a se asigura că aceste drepturi sunt reale”, a mai spus ea.
Dar criticii spun că Parlamentul European a cedat în mare măsură în fața cererilor statelor membre de a face procedura obligatorie pentru toată lumea.
Parlamentul a reușit câteva excepții. De exemplu, copiii care călătoresc singuri nu vor fi băgați în procedură decât dacă reprezintă o amenințare la adresa securității.
Astfel de excepții fuseseră deja în mare parte vehiculate de Comisia Europeană, atunci când a propus pentru prima dată revizuirea la sfârșitul anului 2020, inclusiv APR modificat.
La acea vreme, Margaritis Schinas, vicepreședintele grec al Comisiei Europene, a avertizat asupra inumanității procedurii în sine.
În avertizarea sa, „Îi excludem [kids] de la procedura de frontieră, astfel încât să ne asigurăm că nu intră în aceste procese greoaie, lungi și adesea inumane”, a spus el atunci, în ceea ce pare a fi o recunoaștere a ceea ce criticii au avertizat de mult timp.
Cu toate acestea, co-legislatorii au convenit, de asemenea, să limiteze procedurile la 30.000 de locuri de primire.
Odată ajunși, aceștia ar fi mutați într-o procedură de azil obișnuită pentru a evita supraaglomerarea, spun ei.
Scrisoarea academicienilor vine, de asemenea, înainte de un vot privind revizuirea azilului miercurea viitoare în comisia pentru libertăți civile, Libe, unde deputații europeni vor aproba probabil propunerile înainte de votul final în plen în aprilie.
Pactul, în ansamblu, se întinde pe 10 dosare, inclusiv cinci noi legi propuse de Comisia Europeană în 2020.
Cele cinci dosare includ Regulamentul privind azilul și gestionarea migrației (AMMR), Regulamentul privind criza și „forța majoră”, Regulamentul privind screeningul, Regulamentul privind procedurile de azil și Eurodac.
Aspecte de bază
Planul de bază al reformei este de a identifica mai întâi toate persoanele care sosesc la o frontieră externă în timpul unei proceduri de control de cinci zile, în cadrul căreia persoanele sunt plasate într-un limbo juridic, așa-numita „ficțiune juridică de neintrare”.
Cei care au cereri legitime vor avea acces la o procedură normală de azil.
Toți ceilalți, inclusiv naționalitățile cu o rată de reușită a cererilor de azil în UE mai mică de 20 %, vor fi trimiși într-o procedură separată, rapidă, de 12 săptămâni, la frontieră.
Această procedură, sau APR, ar putea respinge pe oricine care are o legătură cu o țară considerată deja sigură – posibil inclusiv Balcanii de Vest.
Cel mai recent text consolidat, spune că legătura include faptul că are familie în țara respectivă sau dacă „s-a stabilit sau a rămas în țara respectivă”.
Sursa: euobserver.com