Companiile, statul și debitorii locali se expun unui cost mai mare al finanțării dacă Parlamentul nu deblochează rapid legile din PNRR, avertizează premierul interimar Ilie Bolojan. Miza imediată este accesarea a peste 4,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile rămase la dispoziția României, bani condiționați de adoptarea reformelor și legilor asumate în relația cu Comisia Europeană.

Suma rămasă de încasat în acest an echivalează cu 1% din PIB și asigură finanțarea unei bune părți din investițiile bugetate, de la autostrăzi și căi ferate, la spitale, școli și energie. Dacă acest flux se oprește, presiunea se transferă de la fondurile europene spre finanțarea din datorie.

Ilie Bolojan avertizează că pierderea banilor europeni se transmite direct în costul capitalului.

„Fondurile din PNRR acționează ca un motor de creștere economică. Fără ele, agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea în țara noastră. Efectul ar fi creșterea costurilor de împrumut, nu doar pentru stat, ci și pentru firme și cetățeni, iar fondurile de investiții ar ocoli România. Trebuie să evităm acest pericol!”

Milioanele de euro în joc și riscul României

Fondurile nu se decontează automat după un vot în Parlament. Forma legilor adoptată trebuie să fie declarată conformă de Comisia Europeană pentru ca jaloanele să fie considerate îndeplinite, iar aici se poate împotmoli întregul flux. Fără textele trecute de Parlament, nu există validare europeană, iar fără validare, România nu încasează tranșele rămase.

Autoritățile au cuantificat riscul la 4,5 miliarde de euro, iar contextul politic complică executarea rapidă a jaloanelor. România are șase proiecte care își așteaptă aprobarea. Unul dintre jaloanele critice, noua Lege a salarizării, se află în faza finală la Ministerul Muncii și trebuie asumată parlamentar de un guvern fără majoritate, purtând și o miză bugetară majoră: o creștere estimată a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual.

Potrivit Adevarul, PSD a anunțat marți, 14 iulie, că nu va vota proiecte de lege fără a impune propriile condiții pentru „protejarea intereselor naționale”, cerând Guvernului să își caute majoritatea.

Miercuri, 15 iulie, Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, a acuzat că parlamentarii puterii (PNL și USR) nu au depus niciun proiect de lege privind restanțele din PNRR la Camera Deputaților. Aici blocajul operațional devine evident. Guvernul dorește convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar fără inițiative depuse, traseul nu pornește.

„A mai trecut o zi. Am verificat acum în tot aparatul administrativ al Camerei Deputaților. Parlamentarii puterii nu au depus NICIUN proiect de lege privind restanțele din PNRR. Cum se poate convoca sesiune extraordinară dacă nu avem niciun proiect depus?! Cum Guvernul demis nu mai poate depune inițiative la Parlament, era de datoria aleșilor PNL și USR să facă acest lucru. Nu au făcut-o!”

Impactul pierderii fondurilor asupra finanțării

Pierderea acestor fonduri ar produce un dublu șoc financiar pentru România: pierderea a 1% din PIB și degradarea percepției de risc pe piețele internaționale. Acest lucru ar crește imediat costul creditării, atât pentru datoria suverană a statului, cât și pentru sectorul privat.

„Indiferent ce guverne vom avea în anii următori, nu vom putea evita împrumuturile, pentru că necesarul de finanțare e mare. Și ne putem finanța la costuri rezonabile doar dacă ne îmbunătățim sau, măcar, ne menținem ratingul de țară.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Comisia Europeană Ilie Bolojan PNRR PSD Sorin Grindeanu