Toate statele membre ale UE se vor reuni joi (1 februarie) la Bruxelles pentru o nouă rundă de negocieri bugetare.
Acolo, cei 26 de lideri vor încerca din nou să îl păcălească, să îl convingă sau să îl seducă pe premierul ungar Victor Orbán să semneze o suplimentare de 50 de miliarde de euro a bugetului pentru efortul de război din Ucraina.
Negocierile privind uriașa operațiune de finanțare pentru Ucraina – constând în împrumuturi în valoare de 33 de miliarde de euro și 17 miliarde de euro în granturi nerambursabile finanțate de statele membre – vor domina discuțiile.
Așa-numita Facilitate pentru Ucraina face parte din revizuirea bugetului pe termen lung al UE, care include și alte propuneri bugetare asupra cărora celelalte 26 de state membre au convenit deja la un summit anterior, în decembrie.
În contextul european, aceste propuneri sunt semnificative în sine și semnalează faptul că Europa acordă din ce în ce mai multă prioritate migrației și apărării în detrimentul cheltuielilor pentru mediu și ajutor extern.
Așa-numitul „fond de suveranitate”, care a fost anunțat inițial ca mijloc de contracarare a celor 720 de miliarde de euro pentru finanțarea energiei și climei în cadrul Legii americane de reducere a inflației, a fost redus la un instrument de finanțare de 1,5 miliarde de euro destinat în principal achiziționării de muniție, descris ulterior pe rețelele de socializare de Sander Tordoir, economist senior la Centrul pentru reformă europeană, ca fiind un „buget Micky Mouse”.
Banca Europeană de Investiții (BEI), al cărei președinte Werner Hoyer a început să o poziționeze ca „banca climatică” a blocului începând cu 2019, s-a angajat recent să crească investițiile în domeniul securității la 8 miliarde de euro, de la 6 miliarde de euro. Iar luna aceasta, a lansat o facilitate de finanțare de 175 de milioane de euro pentru firmele mai mici din domeniul apărării.
„Este un subiect sensibil în interiorul băncii”, a declarat pentru EUobserver, sub protecția anonimatului, o persoană care are cunoștință despre discuțiile interne ale băncii. „[EU Commissioner for the internal market Thierry] Breton a sugerat finanțarea grenadelor cu ajutorul împrumuturilor BEI. Dar scopul existenței băncii este de a aduce lucruri bune în lume. Sunt grenadele bune? Chiar așa trebuie procedat?”
Mai puțin ajutor pentru mai puțini migranți?
În acelaşi timp, ţările europene au convenit, de asemenea, să strângă 7,6 miliarde de euro pentru o finanțare suplimentară în vederea reducerii migrației și a îmbunătățirii supravegherii frontierelor. Această sumă nu va fi plătită cu o nouă suplimentare din partea statelor membre.
În schimb, banii vor fi luați din fondurile destinate investițiilor strategice pe termen lung în ajutorul pentru dezvoltare, pregătirea pentru pandemii și protecția împotriva schimbărilor climatice.
Conform planului din decembrie, 1 miliard de euro ar urma să fie realocat din programul EU4Health, în valoare de 5,6 miliarde de euro, care a fost înființat ca răspuns la Covid-19 pentru a ajuta țările să își consolideze capacitatea de rezistență împotriva „amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății”.
Alte 2,1 miliarde de euro provin din Orizont UE, principalul instrument de finanțare al blocului pentru a stimula cercetarea și inovarea. Cu toate acestea, cea mai criticată a fost decizia de a reduce – sau de a „reconfigura”, după cum o descriu diplomații UE – finanțarea ajutorului extern.
Cel mai important lucru este că compromisul include o realocare de 2 miliarde de euro din principalul instrument de dezvoltare al UE: Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională, sau NDICI (Neighbourhood, Development and International Cooperation Instrument).
Înființat de Comisia Europeană în 2021, acesta a fost menit să-i „ajute pe cei care au cele mai mari nevoi” să facă față „provocărilor pe termen lung”, iar acum va fi folosit pentru a „finanța garduri și bărci de patrulare”, a declarat pe rețelele de socializare David McNair, directorul ONG-ului One Campaign, un grup global de combatere a sărăciei. „Aceasta nu este lumea în care vreau să trăiesc”.
În contextul regulilor programului NDICI, fondurile necheltuite nu pot fi redistribuite în alte scopuri, ci trebuie investite în conformitate cu scopurile inițiale ale programului – o stipulare pe care statele membre au decis între timp să o ignore.
Cea mai mare parte a bugetului de 79,5 miliarde de euro a fost deja alocată. Dar fondul include, de asemenea, un fond de rezervă de 9,5 miliarde de euro care va fi utilizat pentru a ajuta țările vulnerabile în situații de urgență.
Însă, acordul din decembrie, „finanțarea pentru perna NDICI ar trebui să fie asigurată” pentru întreaga perioadă bugetară (2021-2027).
Însă 80% din fond – ceea ce se traduce prin 7,6 miliarde de euro – a fost deja cheltuit, în principal pentru finanțarea de urgență Covid-19, în primii trei ani ai mandatului, rămânând doar 1,9 miliarde de euro pentru a acoperi ultimii patru ani.
Astfel, „Rămân astfel foarte puțini bani pentru a răspunde unor potențiale crize viitoare”, a declarat pentru EUobserver Emily Wigens de la One Campaign.
Această decizie a fost calificată drept „ilegală” într-o scrisoare trimisă Comisiei de zece grupuri ale societății civile. Săptămâna aceasta, fostul comisar european pentru comerț Pascal Lamy a criticat, de asemenea, această decizie.
Aşadar, „Această abordare pune în pericol relațiile UE cu țările partenere și credibilitatea sa în calitate de actor global”, a scris el într-un articol de opinie. „În loc să își sporească resursele în fața crizelor existente și emergente, UE pare mai degrabă să întoarcă spatele pentru a privi în interior, în momentul în care lumea are cea mai mare nevoie de ea.”
Sursa: euobserver.com
