Administrația Prezidențială a explicat miercuri, 8 aprilie, motivele refuzului președintelui Nicușor Dan de a-l numi pe Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Decizia vine pe fondul unor controverse publice legate de candidat, iar Palatul Cotroceni a oferit o motivare detaliată.
Motivarea oficială de la Cotroceni
Într-un comunicat oficial, Președinția subliniază că șeful statului are dreptul legal de a respinge motivat propunerile pentru funcțiile de conducere din parchete. Această prerogativă este menită să garanteze că persoanele numite îndeplinesc cele mai înalte standarde de competență și integritate. E drept că responsabilitatea finală a verificării candidaților îi revine președintelui.
„În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și legale, Președintele României poate numi prin decret sau poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. În cazul refuzului, Președintele României aduce la cunoștința publicului motivele pe care se întemeiază”, precizează Administrația Prezidențială.
Standard înalt de integritate
DIICOT este o instituție cheie, responsabilă cu investigarea unor infracțiuni extrem de grave, de la terorism și criminalitate organizată la trafic de droguri. Dar ce înseamnă, mai exact, acest standard de integritate invocat de Președinție? Comunicatul explică faptul că șefia unei astfel de structuri nu permite nicio urmă de îndoială asupra persoanei care o ocupă, făcând referire directă la cazul lui Grigore-Iacobici.
„Funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism implică, prin natura ei, un standard înalt de integritate, în sensul că persoana care o exercită nu trebuie să ridice niciun fel de îndoieli cu privire la capacitatea sa de a exercita atribuțiile de conducere fără influențe, conflicte de interese sau vulnerabilități susceptibile a afecta credibilitatea instituției. În cazul candidatului propus în persoana domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici, au fost relevate în spațiul public o serie de aspecte, unele consfințite și prin hotărâri judecătorești definitive, care ar putea afecta standardul de credibilitate instituțională al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.”
Decizia este, așadar, finală.
„În consecință, având în vedere motivele expuse mai sus, în exercitarea atribuției conferite de art. 144 alin. (1) coroborat cu art. 148 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, Președintele României refuză numirea domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”, se arată în încheierea comunicatului.
Val de numiri la marile parchete
Numai că refuzul nu a venit izolat. În aceeași zi de miercuri, Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea altor procurori în funcții de conducere, validând astfel restul propunerilor venite de la Ministerul Justiției. Pe lista celor numiți se află nume importante din sistemul judiciar.
Iată lista completă a numirilor:
- Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (mandat de 3 ani, începând cu 15 aprilie 2026)
- Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al DNA (mandat de 3 ani, începând cu 15 aprilie 2026)
- Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al DIICOT (mandat de 3 ani, începând cu 15 aprilie 2026)
- Marius-Ionuț Voineag – adjunct al procurorului general (mandat de 3 ani, începând cu 30 iunie 2026)
- Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct al DNA (mandat de 3 ani, începând cu 15 aprilie 2026)
- Marinela Mincă – procuror-șef adjunct al DNA (mandat de 3 ani, începând cu 30 iunie 2026)
- Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct al DIICOT (mandat de 3 ani, începând cu 15 aprilie 2026)
Președintele își asumă alegerea
Iar președintele și-a apărat public deciziile, inclusiv refuzul, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a declarat că are „garanția” că a făcut o „alegere bună” pentru momentul actual și că a acționat conform mandatului primit de la cetățeni.
„Cred că în momentul când românii au ales un președinte s-au așteptat să aibă un președinte care gândește cu capul lui. Am acest mandat și am acționat cum am crezut mai bine. Cred că decizia e corectă. (…) Am garanția că această alegere este bună faţă de momentul pe care îl trăim”, a declarat șeful statului.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News




