În timp ce cererile sale de acordare a dreptului de veto anual la plata fondurilor destinate Ucrainei au fost respinse de ceilalți 26 de state membre ale UE, premierul ungar Viktor Orbán a ieșit de la summitul de joi de la Bruxelles cu un sentiment de victorie.
În mesajul său, “Misiune îndeplinită. Fondurile Ungariei nu vor ajunge în Ucraina și avem un mecanism de control la sfârșitul primului și celui de-al doilea an”, a declarat Orbán pe X, fostul Twitter, după summit (1 februarie).
Chiar dacă Ungaria a blocat anterior toate compromisurile, în cele din urmă – și de fapt rapid – a acceptat pachetul de ajutor de 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru Ucraina.
Cu toate acestea, cererile sale de drepturi de veto anuale au fost inacceptabile pentru majoritatea liderilor UE.
În schimb, compromisul se bazează pe întocmirea de către Comisia Europeană a unui raport anual privind punerea în aplicare a așa-numitei Facilități pentru Ucraina. Și, dacă este necesar, Consiliul UE ar putea solicita în unanimitate Comisiei să facă o revizuire peste doi ani, conform concluziilor summitului.
Concret, textul a inclus, de asemenea, o referire la mecanismul de condiționalitate privind statul de drept, care subliniază că un astfel de instrument trebuie “să fie proporțional cu impactul încălcărilor statului de drept”.
În timp ce diplomații UE afirmă că nu există implicații juridice în ceea ce privește reamintirea bunei funcționări a unui regulament deja convenit și stabilit, trimiterea ridică totuși semne de întrebare.
Însă, această referință pare “tulbure”, deoarece sugerează cumva că executivul UE nu a făcut o treabă corectă și obiectivă în ceea ce privește blocarea fondurilor către Ungaria, a declarat Zsuzsanna Végh, cercetător la think tank-ul European Council on Foreign Relations.
În viziunea sa, “Viktor Orbán poate și va învârti cele trei adăugiri ca și cum ar fi avut succes în cererile sale”, a mai spus ea, referindu-se la raportul anual, la potențiala revizuire și, respectiv, la linia privind mecanismul de condiționalitate al statului de drept.
În ultimele săptămâni, oficialii și diplomații UE au fost adesea întrebați de jurnaliști ce cred ei că vrea cu adevărat Orbán să obțină din această negociere privind cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe care a blocat-o timp de săptămâni întregi.
Răspunsurile variază.
În timp ce unii susțin că Orbán a dorit o discuție cu liderii UE pentru a readuce în discuție întrebarea dacă Europa are abordarea politică corectă pentru Ucraina, alții spun că nici măcar diplomații unguri nu știu ce a dorit de fapt Orbán.
Dar este clar că eforturile sale se concentrează pe deblocarea fondurilor înghețate de la Bruxelles.
“Vrea banii contribuabililor europeni, asta vrea cu adevărat, bani pentru a-și menține regimul”, a declarat pentru EUobserver deputatul ungar de centru-stânga din opoziție Ágnes Vadai.
În acest scop, Orbán pare pregătit să blocheze orice și orice – de la ajutorul financiar acordat Ucrainei, la asistență militară, la candidatura Suediei la NATO sau, după cum mulți prezic, chiar și reconfirmarea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Mai mult, după cum a declarat un diplomat de rang înalt al UE înainte de summitul extraordinar, Orbán s-a folosit de negocierile privind ajutorul pentru Ucraina pentru a “șantaja” instituțiile și țările UE și pentru a-și păstra o pârghie pentru viitor, deoarece știe de fapt că banii nu vor veni.
De ani de zile, liderii UE nu au reușit să se înțeleagă cu Orbán – iar pentru unii, este chiar prea târziu, ceea ce determină apeluri pentru a avansa pe procedura articolului 7.
În opinia sa, “Șantajul și blocada au devenit norma și vor continua să fie la fiecare [European] summit al Consiliului până când liderii vor recunoaște că acordarea unui drept de veto lui Viktor Orbán este o carte albă pentru ca acesta să îl folosească împotriva intereselor UE”, a declarat eurodeputatul verde german Terry Reintke. “Este timpul ca statele membre să avanseze cu procedura articolului 7 și să-l priveze pe Orbán de dreptul său de vot”.
În trecut, el a reușit întotdeauna cumva să găsească aliați pe ici pe colo.
În opinia sa, Orbán a crezut că are un potențial parteneriat cu aliații din partea ministrului italian de extremă-dreapta Georgia Meloni și a liderului populist slovac Robert Fico – dar chiar și Roma și Bratislava au dat undă verde în decembrie pentru aerul de 50 de miliarde de euro către Ucraina.
Dar acum este mai izolat ca niciodată. “El nu are parteneri sau prieteni”, a spus Vadai.
În decembrie, Comisia Europeană a deblocat 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria – ceea ce a determinat Parlamentul European să ceară o revizuire a legalității deciziei cu scopul de a acționa Comisia în instanță.
Sursa: euobserver.com
