În luna decembrie a anului trecut, statele membre ale UE au ajuns la un acord privind acordarea unui acces parțial Bulgariei și României la spațiul Schengen fără frontiere. Însă începând cu 31 martie, controalele la frontierele interne vor fi eliminate la frontierele maritime și aeriene ale celor două țări.
Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord privind acordarea de călătorii fără pașaport la frontierele terestre ale acestora – o decizie mult mai controversată și cu consecințe mult mai importante care rămân subiectul unor discuții ulterioare.
A fost un drum lung și complicat pentru a ajunge în această etapă.
Cele două state membre au aderat la UE încă de mai bine de peste 15 ani, în anul 2007, Comisia Europeană recomandând pentru prima dată aderarea celor două țări la spațiul Schengen însă în anul 2018. Cu toate acestea, demersul a fost blocat ulterior de statele membre în Consiliul UE.
Astfel, în decizia din luna decembrie – prin care Austria, un stat care anterior se opunea, a fost de acord cu aderarea „parțială” a celor două țări la Schengen, fapt care a fost lăudat de președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, ca fiind „un pas important pentru ambele țări și pentru spațiul Schengen în ansamblu”, în timp ce Comisia a afirmat într-o declarație că aceasta va „stimula călătoriile, comerțul și turismul”.
Turiștii nu vor veni în număr mare
În contextul Schengen, este îndoielnic dacă aderarea „parțială” va stimula cu adevărat economiile României și Bulgariei.
În opinia specialiştilor aceasta va stimula perspectivele turistice ale celor două țări. Unul dintre modurile în care Schengen a stimulat turismul în UE este facilitarea semnificativă a unei excursii de o zi din Franța în Elveția, de exemplu. Este suficient să treci granița cu mașina sau cu trenul, fără complicațiile sau întârzierile asociate cu verificarea pașapoartelor.
Cu toate acestea, întrucât intrarea parțială a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu elimină controalele de pașapoarte la frontiera terestră, ci doar la frontierele maritime și aeriene, este foarte puțin probabil ca acest lucru să stimuleze călătoriile de scurtă durată sau de o zi ale celor care vin din țări vecine precum Ungaria sau Grecia.
La urma urmei, vor exista în continuare cozi mari la punctele de trecere a frontierei și polițiști de frontieră morocănoși care așteaptă să vă ștampileze pașaportul. Aceasta este o veste proastă pentru turism, deoarece principala sursă de turiști pentru Bulgaria este România vecină, iar principala sursă de turiști pentru România este Ungaria vecină. O relaxare a trecerii frontierelor terestre ar crește aceste cifre, cu beneficii economice pozitive pentru sectorul turismului.
Mai mult, această apartenență parțială la Schengen nu ușurează cu adevărat nici procesul de deplasare a cetățenilor UE care călătoresc cu avionul în România sau Bulgaria. Deși controalele la frontierele interne urmează să fie eliminate la frontierele aeriene, cetățenii UE pot deja să călătorească în România sau Bulgaria fără vize.
Prin urmare, singurul mod în care se ușurează procesul de călătorie este reducerea timpului de așteptare la aeroport, deoarece călătorii din UE nu vor mai fi nevoiți să își ștampileze pașaportul. Desigur, se economisește puțin timp la aeroport, dar îi va stimula oare cu adevărat pe cetățenii UE să ia un zbor spre România sau Bulgaria? Probabil că nu.
Un segment de turiști care ar putea fi încurajat să viziteze Bulgaria sau România este reprezentat de cetățenii din afara UE care călătoresc cu o viză Schengen.
Practic, din luna martie, va fi mai ușor pentru acești turiști să zboare în Bulgaria sau România în cadrul turneului lor în Europa. Cu toate acestea, probabil că a fost relativ ușor să facă acest lucru în primul rând. Potrivit ghidului de vize, turiștii din 142 și 150 de țări pot deja să viziteze România și, respectiv, Bulgaria, fără viză. Printre aceștia se numără și cetățenii turci și israelieni – cele două cele mai mari surse de turiști din afara UE.
Nici comerțul nu va primi un impuls prea mare
Deoarece controalele la frontierele terestre vor rămâne în vigoare, implicațiile pentru comerț sunt din nou limitate.
Din punct de vedere economic, acest lucru se datorează faptului că transportul terestru este un mod semnificativ de transport de mărfuri – potrivit Eurostat, în 2021, ponderea transportului rutier și feroviar de mărfuri a fost de 55 % din totalul transportului de mărfuri în România și de 28 % în Bulgaria. Cozi lungi de camioane sunt deseori raportate ca fiind aliniate pe drumurile care duc până la granița româno-ungară. Apartenența parțială la Schengen nu face nimic pentru a reduce traficul de tranzit și pentru a fluidiza fluxul comercial la frontiera terestră.
Se poate spune că ar putea contribui la stimularea comerțului maritim. Eliminarea verificărilor de pașapoarte la frontierele maritime ar putea reduce costurile pentru navele de marfă originare din alte țări Schengen care sosesc în porturile din Bulgaria sau România de la Marea Neagră. Aceasta ar putea accelera livrarea mărfurilor și ar putea reduce sarcinile administrative pentru companiile de transport maritim.
Cu toate acestea, este important să ne amintim că aderarea la Schengen se referă la libertatea de circulație a persoanelor în cadrul UE – persoanele care lucrează pe navele de marfă sunt cele pe care le afectează această politică.
Aşadar, libera circulație a mărfurilor există încă de când România și Bulgaria au aderat la uniunea vamală a UE în 2014. Orice beneficii suplimentare pentru comerțul maritim – prin accelerarea eficienței operaționale pentru firmele de transport maritim – vor fi minime în comparație cu aceasta.
În cele din urmă, prin menținerea închisă a frontierei terestre, decizia de a acorda celor două țări statutul de membru „parțial” al spațiului Schengen are o semnificație mai mult simbolică, decât un beneficiu economic tangibil.
Sursa: euobserver.com
