PMB riscă să piardă spațiul fiscal pentru investiții. Ce rămâne în joc pentru transport, spitale și fonduri UE

Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a avertizat în ședința Consiliului General al Capitalei că Primăria Municipiului București riscă falimentul, pe fondul cheltuielilor ridicate cu termoficarea și transportul public și al litigiului legat de datoria istorică de 3,5 miliarde de la RADET. Semnalul este relevant pentru bugetul local, fiindcă presiunea nu mai vizează doar două servicii publice, ci capacitatea PMB de a mai finanța spitale, parcuri și alte investiții urbane.

Mai precis, o treime din bugetul PMB merge către subvenția la termoficare, iar două treimi din buget se duc cumulat către subvențiile pentru STB și Termoenergetica. La această structură de cost se adaugă riscul contingent al litigiului privind cele 3,5 miliarde de la RADET, plus pierderi recurente în entități conexe, cum este Centrul de Sănătate al STB, care înregistrează 4-5 milioane de lei anual.

Pentru mediul de afaceri, miza depășește disputa politică. Dacă această structură de cheltuieli rămâne neschimbată, PMB intră într-o zonă în care spațiul fiscal pentru investiții urbane scade, iar opțiunile reale se reduc la restructurări, majorări de tarife sau reașezarea unor servicii publice. Asta înseamnă risc de execuție bugetară mai slabă, întârzieri în proiecte și o credibilitate fiscală mai fragilă pentru administrația Capitalei.

Ciucu a legat explicit problema de sustenabilitatea orașului și de viitorul sistemului centralizat de termoficare. În ședința Consiliului General al Capitalei, primarul general a spus că pregătește un pachet de propuneri pe care nu l-a detaliat încă, dar pe care îl plasează temporal spre sfârșitul verii sau în toamnă.

„Această primărie va ajunge în faliment. O treime din bugetul nostru se duce pe subvenția la termoficare. Dacă mai pun și costurile de operare și cât plătește populația, suntem ca la nebuni. Eu am ceva în cap să vă propun. Nu pot să fac acum public, pentru că dau drumul la toate știrile de pe lume. Dar așteptați-vă ca pe la sfârșitul verii, poate chiar mai devreme sau poate în toamnă, să avem o discuție foarte, foarte serioasă care ține de viitorul orașului. Dacă vom merge mai departe în acest sistem și nu facem SACET și nu facem și alte lucruri, acest oraș nu va mai avea bani de spitale, de parcuri, de transport public.”

Din perspectiva unui decident economic, partea relevantă este că planul concret nu a fost anunțat încă, însă direcția indicată este una de reformă structurală, nu de ajustare marginală. Numai că până la apariția acestor măsuri, riscul bugetar rămâne prezent și imediat cuantificabil: două treimi din buget sunt deja absorbite de două linii de subvenții.

Datoria istorică și costurile curente împing PMB spre un risc fiscal direct

Pe lângă cheltuielile curente, primarul general a indicat și un risc juridic cu impact financiar major. Datoria istorică de 3,5 miliarde de la RADET este prezentată de PMB ca un potențial declanșator al falimentului, dacă o instanță ar decide plata. Față de pierderea anuală de 4-5 milioane de lei a Centrului de Sănătate al STB, această sumă este de sute de ori mai mare, ceea ce arată diferența dintre ineficiențele recurente și un șoc de bilanț.

Potrivit Economica, avertismentul a fost făcut în momentul în care Consiliul General al Municipiului București a luat act de acordul de principiu pentru transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București, în vederea înființării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Transferul vine la pachet cu o altă întrebare critică pentru buget: cine și cum finanțează retehnologizarea ELCEN.

„Termoficarea este o gaură care crește de la an la an. Avem 3,5 miliarde, o datorie istorică de la RADET, cu care ne judecăm, care ne bagă în faliment mâine, dacă vine o instanță și zice ‘Plătiți!’. Și avem Termoenergetica, repetă la indigo greșelile RADET. Mai mult, cu acest ADI (asociația de dezvoltare intercomunitară) și modul în care se fac calculele acolo, au crescut prețurile și la gigacalorie și la tot.”

Iar aici apare problema de fond pentru companiile care depind de infrastructura urbană a Capitalei: dacă mecanismul de calcul al costurilor și subvențiilor rămâne neschimbat, presiunea se mută inevitabil fie în tarife, fie în alte linii de cheltuieli ale PMB. În ambele cazuri, predictibilitatea bugetară a orașului scade.

Ciucu a semnalat și lentoarea proiectelor de investiții energetice. Ministrul Energiei a alocat 5 miliarde prin Fondul de Modernizare pentru retehnologizarea ELCEN, însă primarul general a spus că proiectele se mișcă lent. Raportat la datoria istorică de 3,5 miliarde invocată pentru RADET, suma alocată pentru modernizare este mai mare, ceea ce arată că problema nu este doar una de resursă, ci și de execuție.

„Au trecut ani de când, prin Fondul de Modernizare, ministrul Energiei a pus acolo 5 miliarde. E o sumă frumoasă, dar ELCEN nu știu ce face. Doarme în papuci”, a spus Ciprian Ciucu în ședința Consiliului General al Capitalei.

STB intră în zona de restructurare după ce costul de operare s-a dublat față de RATB

Pe transport public, mesajul primarului general este și mai direct: costul actual al STB ar fi de două ori mai mare decât costul fostei RATB, pe baza cifrelor analizate de PMB. Fără un audit funcțional și fără intervenții aprobate de CGMB, presiunea pe buget continuă să crească. Pentru administrație, asta reduce marja pentru alte investiții; pentru contribuabili, crește probabilitatea unor ajustări tarifare sau a unor măsuri de restructurare.

„Dacă (directorul și sindicatele) nu fac pași importanți, o să încerc să îi fac eu, cu riscurile politice de rigoare: greve, înjurături, presă. Lucrurile sunt groaznice la STB. Lucrurile sunt groaznice la ADI. Lucrurile sunt groaznice în transportul în comun din București. Și aștept ca fraierul, de luni de zile, să văd că încep să facă pași. Mi-a fost rușine să vin în fața bucureștenilor și să pun iar pe ordinea de zi proiectul prin care să crească tariful la STB.”

Și a detaliat că majorarea costurilor este legată de deciziile ADITPBI și de lipsa unui audit făcut „pe bune”, în formularea sa. Mesajul economic este clar: înaintea unei eventuale creșteri de tarif, PMB vrea să pună presiune pe eficiența internă și pe structurile de cost.

Primarul general a anunțat că va publica cheltuielile din zona transportului public și termoficării, inclusiv costurile cu URAC, casa de sănătate, Predealul, clubul sportiv și cantina. A invocat „milioane peste milioane” în fiecare an, fără a prezenta încă sumele detaliate. Dar semnalul pentru piață este că administrația pregătește o expunere publică a centrelor de cost, etapă care precede de regulă măsuri de reorganizare sau de reducere a subvențiilor.

„Răbdarea mea ajunge la limită. Și o să dau cu toată lumea de pământ. O să vin și o să expun tot: cât mă costă URAC, cât mă costă Casa de Sănătate, cât mă costă Predealul, cât mă costă clubul sportiv, cât mă costă cantina care ar trebui să facă bani. Milioane peste milioane, peste milioane, peste milioane, în fiecare an”, a spus Ciprian Ciucu.

Următorul punct de inflexiune pentru bugetul Capitalei va fi momentul în care primarul general va prezenta, spre sfârșitul verii, poate chiar mai devreme sau în toamnă, pachetul de măsuri pe care l-a anunțat și pentru care a spus că va avea nevoie de CGMB ca să facă ordine în STB, ADI și sistemul de termoficare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat aziRevista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilosNews24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul EnergieiDolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC ArgeșGetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă săratăBravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense