Protecțiile bugetare ale statului de drept, a avut doar un succes parțial, în unele state din UE

Chiar dacă noile instrumente de salvgardare, cum ar fi așa-numitul regulament privind „condiționalitatea”, au îmbunătățit protecția finanțelor UE împotriva încălcărilor normelor de drept de către statele membre, există încă riscuri semnificative, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene (CCE).

Astfel, „În timp ce garanțiile suplimentare introduse recent reprezintă o îmbunătățire clară, noi [the EU] încă nu suntem imuni la încălcări ale statului de drept”, a avertizat Annemie Turtelboom, membrul CCE care a condus auditul, în cadrul unei conferințe de presă miercuri (21 februarie).

În prezent, în UE, atât Ungaria, cât și Polonia se confruntă cu măsuri bugetare ale UE legate de statul de drept, cu un impact estimat la aproximativ 22 de miliarde de euro și, respectiv, 134 de miliarde de euro, deși mai degrabă pe termen lung decât pe termen scurt.

În acest sens, mecanismele de salvgardare existente, inclusiv cele din cadrul mecanismului de redresare și de reziliență și al politicii de coeziune, permit UE să introducă măsuri, cum ar fi corecțiile financiare sau suspendarea plăților, atunci când o încălcare a statului de drept afectează interesele financiare ale UE.

În opinia sa, „În realitate, sancțiunile imediate aplicate guvernelor sunt foarte limitate”, a susținut auditorul principal al UE, întrucât sumele blocate se referă în principal la plăți și angajamente viitoare până la sfârșitul deceniului și nu afectează programe mai mari, precum politica agricolă comună – care reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE.

În contextul social, fondurile înghețate ar putea împiedica dezvoltarea programelor UE sau ar putea avea un impact negativ asupra cetățenilor din statele respective, au mai spus auditorii cu sediul în Luxemburg.

De exemplu, fără sprijin financiar suplimentar, studenții polonezi și maghiari ar putea fi excluși de la participarea la un program de schimb Erasmus+.

Un al doilea risc este ca regulamentul privind condiționalitatea statului de drept să devină un simplu exercițiu de bifare a unor căsuțe, fără îmbunătățiri reale pe teren.

În acest caz, regulamentul privind condiționalitatea ar fi o ocazie ratată de a îmbunătăți situația din statul membru, au remarcat auditorii.

În afirmaţiile sale, „De asemenea, ar putea crea un precedent periculos care ar putea submina eficacitatea regulamentului în viitor și, în plus, acțiunile care abordează problemele legate de statul de drept ar putea fi anulate odată ce măsurile bugetare vor fi ridicate”, a spus Turtleboom.

O chichiță în negocierea politică

În acest context, ambele riscuri ar putea deveni mai semnificative, deoarece considerentele politice ar putea juca în cele din urmă un rol major în deciziile de a nu bloca sau de a debloca fondurile UE, subliniază auditorii – citând situația care a avut loc în decembrie 2023 cu Ungaria.

La momentul respectiv, deciziile privind statul de drept în țara lui Viktor Orbán au trebuit să fie luate practic simultan, deoarece statele membre urmau să voteze negocierile de aderare a Ucrainei, care necesitau unanimitate și la care Ungaria s-a opus inițial.

Cu doar câteva zile înainte ca Orbán să părăsească pentru scurt timp sala pentru a permite UE să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina la summitul lor de la Bruxelles, Comisia a aprobat deblocarea a 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria.

Astfel, „Nu ne putem permite ca negocierile politice să joace un rol major în decizii care ar trebui să se bazeze pe analize tehnice și juridice”, a comentat principalul auditor al UE.

La rândul său, „De asemenea, nu ne putem permite să adoptăm abordări diferite față de diferitele state membre”, a adăugat Turtelboom.

În mod cert, auditorii UE au concluzionat că măsurile luate în temeiul regulamentului privind condiționalitatea pentru Ungaria în 2022 au fost justificate, însă pentru alte țări nu au putut evalua motivele pentru care au folosit un instrument sau altul.

Prin urmare, Comisia nu a demonstrat în mod transparent că interesele financiare ale UE sunt protejate în toate statele membre în care a identificat provocări la adresa statului de drept, au concluzionat auditorii.

Aşadar, executivul UE a acceptat sau a acceptat parțial toate recomandările Curții de Conturi, cu excepția ultimei recomandări, în care auditorii cu sediul la Luxemburg au sugerat Comisiei să îmbunătățească cadrul privind statul de drept atunci când pregătește viitoarele propuneri legislative.

Din datele unui indice al World Justice Project, Ungaria și Bulgaria sunt cele mai slabe performanțe ale UE în ceea ce privește statul de drept, urmate de Polonia, România și Grecia.

Sursa: euobserver.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Zelenski discută cu Witkoff la Oslo sub presiunea Washingtonului pentru oprirea atacurilor petroliereDolce SportSorana Cîrstea joacă la Ningbo cu Sara Bejlek, adversara pe care a eliminat-o la WimbledonGetPonyVolkswagen vinde sub țintă cu primul model dezvoltat cu XPeng, mai scump decât alternativele chinezeștiBravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acutăLylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familieRevista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftinește