Sondaj INSCOP AUR ar obține 38% dacă PSD forțează alegeri anticipate

PSD a decis: dacă premierul Ilie Bolojan nu demisionează în trei zile, miniștrii social-democrați părăsesc Guvernul. Decizia aruncă în aer coaliția și deschide calea spre un guvern minoritar, o moțiune de cenzură și, în final, posibile alegeri anticipate. Iar un sondaj INSCOP din martie arată că, într-un astfel de scenariu, AUR ar fi votat de 38% dintre alegători.

Un pariu cu șanse mici

La prima vedere, PSD pare că forțează mâna liberalilor. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Politologul George Jijlău, cadru didactic la UBB Cluj, consideră că șansele să ajungem la anticipate „sunt destul de mici în continuare, nu întâmplător nu am avut niciodată alegeri anticipate. Cred că premisele acelea multe care trebuie să se întâmple ca să ajungem la alegerile anticipate ar fi avut șanse poate mai mari în trecut decât acum, dacă ne gândim când s-a mai discutat despre asta.”

De ce? Pentru că, în realitate, niciunul dintre partidele din coaliție nu are un interes real să meargă la anticipate. „Nici măcar PSD, care s-a putea să trăiască cu iluzia că i-ar conveni anticipatele, nu cred că e rațional să-și dorească așa ceva. Cred că sunt șanse mai mari să se ajungă totuși la o variantă în contextul actualului Parlament, decât să intrăm în acel șir de evenimente care trebuie să se întâmple cu două guverne care se formează, dar pică în Parlament.”

Un alt element cheie în această ecuație este președintele Nicușor Dan. Jiglău susține că nici șeful statului nu își dorește acest scenariu, preferând calea negocierilor, oricât ar dura. Președintele „va prefera negocierea decât să accepte mecanic o variantă în care el pune niște prim-miniștri de sacrificiu și aceștia pică în Parlament și ajungem la anticipate”, explică politologul.

Pericolul AUR la peste 40%

Dar ce se întâmplă dacă, totuși, se ajunge la alegeri anticipate? V-ați gândit vreodată cum ar arăta Parlamentul? Sondajele actuale indică o victorie clară a AUR, dar realitatea ar putea fi și mai dură pentru partidele tradiționale.

Aici intervine avertismentul lui Jiglău.

„Nu neapărat o guvernare AUR, dar un parlament cu un AUR și mai puternic. Mult cred eu peste ce ne spun sondajele actuale. Hai să le luăm pe acestea de săptămâna trecută, care arată că AUR a mai scăzut cât de cât.”

Explicația este simplă și ține de psihologia electoratului. O criză politică prelungită și alegeri forțate ar genera o frustrare atât de mare în rândul votanților tradiționali, încât prezența la vot ar putea fi foarte scăzută. În acest context, electoratul mobilizat al AUR ar conta mult mai mult, iar procentul lor real ar putea sări, probabil, de 40%.

Neîncrederea, motorul schimbării

Dincolo de calcule politice, sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Științe Politice (FSPAC), crede că cifrele din sondaje reflectă o problemă mult mai adâncă. „Cifrele despre care vorbim și pe care le vedem în sondaje arată o neîncredere în stat și tot ce înseamnă instituții ale statului și politicieni. Nu uită nici gradul mare de neîncredere în justiție, având în vedere scandalul cu pensiile și cu numirile șefilor de parchete”, explică sociologul.

Acest climat este alimentat de un permanent „război al etichetelor” în spațiul public, de la „trădătorii de țară” și „putiniștii” până la „slugile Bruxelles-ului”. Iar rezultatul este că „între cele două poluri se regăsește o mare parte din populație care se simte nereprezentată”, arată el.

Pe bune, cum să mai ai încredere? La neîncrederea în politicieni și justiție se adaugă neîncrederea în mass-media și impactul tot mai mare al influencerilor. „Cele 4-5 elemente pe care le-am menționat se duc în direcția unor comportamente care caută noi structuri de reprezentare care să inspire încredere. Și aici vine întrebarea: într-un scenariu de alegeri anticipate, cine vor fi cei care, într-un scenariu de genul acesta vor reuși să inspire mai multă încredere, să dovedească că reprezintă segmente de 40-50% din populație, să comunice mai bine și să aibă capacitatea de a-i convinge că spun adevărul”, arată Hosu.

Noile formule politice

Cu alte cuvinte, e drept că nu ne vom mai întoarce la politica de dinainte. Au apărut forțe noi care au schimbat jocul. „Aici mă refer la USR și AUR. Am mai văzut și altele, dar care deocamdată nu prea mai contează. Nu e exclus să mai vedem și alte apariții. Nu e doar un fenomen românesc, e un fenomen care se întâmplă și la nivel european – noi forțe politice care erodează din mainstream”, explică Hosu.

Până la urmă, tendințele din ultimii ani se vor accentua. Concluzia sociologului este tranșantă și ar trebui să dea fiori partidelor mari. „da, e posibil să vedem în cazul unor alegeri anticipate exact aceleași formule pe care le vedem în sondaje, poate chiar mai sus, pentru că avem un climat de neîncredere și frustrare”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCum se verifică o mașină din import înainte de avans și ce poate ascunde un istoric fără daune înregistrateBravonetMichael Rosenbaum a plecat din „Smallville” după o ofertă pe trei ani fără mărire de salariuLylaPersoanele de peste 110 ani au o proporție mai mare de celule imunitare specializateRevista IoanaCum compari ofertele de electricitate în octombrie 2026 și când poți păstra prețul vechi la HidroelectricaNews24O familie cu doi adulți și doi copii pierde 1.200 de euro din puterea de cumpărare în FranțaDolce SportTottenham obține prima victorie în campionat, 3-1 cu Coventry, la revenirea lui Kulusevski