Uniunea Europeană lansează un plan ambițios pentru a-și reduce dependența de China în privința materiilor prime critice. Pachetul ResourceEU, prezentat miercuri, 3 decembrie 2025, prevede finanțări de cel puțin 3 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3,5 miliarde de dolari.

Banii vor veni din mai multe surse. Un program UE va contribui cu 2 miliarde de euro între 2026 și 2027 pentru investiții în materii prime. Un alt fond va oferi 700 de milioane de euro anul viitor pentru dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și tehnologii prietenoase cu mediul.

De ce contează pentru tine acest plan

China controlează acum aprovizionarea Europei cu resurse vitale pentru telefoane, mașini electrice și panouri solare. Blocul comunitar depinde de Beijing pentru 98% din importurile de pământuri rare. Pentru magneziu, procentul ajunge la 97%. Pentru tungsten, China furnizează 31% din necesarul european.

Aceste materiale intră în producția a practic oricărui dispozitiv cu componente digitale. Fără ele, fabricile europene de automobile, electronice și echipamente de apărare ar trebui să oprească producția.

„Europa este vizată direct, nu doar o victimă colaterală a tensiunilor comerciale dintre SUA și China”, a declarat Stéphane Séjourné, comisarul european pentru industrie. El a descris situația drept un „racket” condus de Beijing.

Ce va finanța Europa cu acești bani

Comisia Europeană va aloca 3 miliarde de euro din bugetul UE pentru cele mai urgente 25 de proiecte din cele 60 listate în sectorul pământurilor rare și materiilor prime. Aceste proiecte vor produce pământuri rare, galiu, germaniu și litiu.

Galiul și germaniul sunt necesare pentru semiconductori și rețele de fibră optică. Litiul intră în bateriile vehiculelor electrice. Pământurile rare sunt indispensabile pentru magneții folosiți în motoare și generatoare.

În martie 2025, Comisia a selectat deja 47 de proiecte strategice pentru autorizare rapidă și acces prioritar la finanțare. Investiția totală necesară pentru aceste proiecte este estimată la 22,5 miliarde de euro. O a doua rundă de selecții va avea loc în ianuarie 2026.

Un centru european după modelul japonez

Planul ResourceEU include și crearea unui Centru European pentru Materii Prime Critice. Acesta va funcționa după modelul JOGMEC, corporația de stat japoneză pentru petrol, gaze și metale.

Noul centru va coordona achizițiile comune și constituirea de stocuri strategice. Statele membre vor putea astfel să negocieze împreună condiții mai bune de aprovizionare.

UE urmează să accelereze și parteneriatele cu țări producătoare. Acorduri sunt în curs cu Ucraina, Australia, Canada, Kazahstan, Uzbekistan, Chile și Groenlanda. Germania a semnat deja un parteneriat bilateral cu Canada.

Restricțiile Chinei au declanșat panica

Beijing a anunțat în octombrie 2025 noi controale la exportul de pământuri rare. Măsurile au intrat în vigoare pe 1 decembrie și vizează companii legate în orice mod de armate străine. Orice cerere de utilizare a pământurilor rare în scopuri militare va fi respinsă automat.

În aprilie 2025, China impusese deja licențe pentru anumite exporturi de materiale. Când restricțiile pentru galiu și germaniu au intrat în vigoare în august 2023, exporturile înregistrate au căzut aproape la zero. Prețurile au crescut imediat.

Un studiu publicat de Camera Europeană de Comerț în China arată că 60% dintre membri se așteaptă la perturbări în lanțurile lor de aprovizionare. 13% se tem că vor trebui să încetinească sau să oprească producția.

Obiective ambițioase până în 2030

Legea Materiilor Prime Critice, adoptată de UE anul trecut, stabilește ținte clare pentru 2030:

  • 10% din consum acoperit prin extracție internă
  • 40% din consum acoperit prin procesare în UE
  • 25% din consum acoperit prin reciclare
  • Maximum 65% dependență de o singură țară pentru orice material

Comisarul Séjourné a declarat că producția europeană de galiu și magneți cu pământuri rare va crește de șase ori până în 2030. Totuși, ritmul trebuie accelerat pentru toate cele 17 metale și minerale strategice identificate de UE.

Provocările rămân mari

Reducerea dependenței de China va fi mai dificilă decât renunțarea la gazul rusesc. Materiile prime nu sunt ușor de substituit precum combustibilii fosili. China domină nu doar extracția, ci și procesarea și know-how-ul tehnologic.

Norvegia deține cele mai mari rezerve europene de pământuri rare. Zăcământul Fen, descoperit în iunie 2024 lângă Oslo, conține aproximativ 8,8 milioane de tone de oxizi de pământuri rare. Totuși, exploatarea necesită autorizații care pot dura ani de zile.

„Situația este cu adevărat urgentă din perspectiva noastră. Viteza este acum de esență”, a declarat Florian Anderhuber, director general adjunct al grupului de lobby Euromines.

Industria cere accelerarea autorizațiilor pentru mine noi în Europa și reducerea birocrației. Sub regulile actuale, licențele pentru proiecte miniere ar trebui emise în maximum 27 de luni.

Între SUA și China, Europa caută propria cale

Statele Unite au creat subvenții masive pentru materii prime critice prin Legea Reducerii Inflației din 2022. Pentagonul a semnat acorduri care garantează prețuri minime producătorilor de pământuri rare.

China și SUA au convenit recent să suspende pentru un an unele restricții. Europa beneficiază indirect de această pauză. Însă Séjourné avertizează că armistițiul nu va dura.

„Companiile trebuie să-și reevalueze riscurile și să nu mai cumpere 100% din China”, a spus comisarul european. „SUA și China au semnat un acord de întrerupere a ceasului, iar Europa a beneficiat, dar mă îndoiesc că va dura cele 12 luni.”

Pentru România și celelalte state membre, ResourceEU reprezintă o oportunitate de a atrage investiții în sectorul minier și de procesare. Dacă planul funcționează, Europa ar putea avea în sfârșit un răspuns la monopolul chinez asupra resurselor care alimentează viitorul digital și verde.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
China Independenţă economică materii prime critice pământuri rare ResourceEU Stéphane Séjourné Uniunea Europeană