Tehnologie

ChatGPT îți afectează creierul? Un nou studiu trage un semnal de alarmă

ChatGPT îți afectează creierul? Un nou studiu trage un semnal de alarmă
Cyber brain isometric background with image of human brain with network and shield lock security symbols vector illustration SSUCv3H4sIAAAAAAACA01RTU/DMAz9K1HOFQNx6xVNSEiICbhNHPLhtaZpjJyko5r633G6Dbj54/n5+fmkrUnodHvSGEJJmU1Girq9azR4zMRogm5vl0anbHJJkAQrmTMZOumu+ZVkf6p13eoX+wkuJy1TxUr+jMlBCCYClaSX5op7B9dHCtTNv9BtkEmmiE6AH402HUQ316WylSGAWTXspTUcM/B4ETShBzqHpnisoZ7ImSD9+ypYjqOxVjs2Xz06xgm45h6Sk0A/zBZYWTYYFSYaITM6ZY0bOqYSvTpi7hWOokjRQfVlNPECXzsR8pF4UEagqUcIXgVyg0rgCmOeVZpHSyGpSS4kVv8Nv1FbcdvYAGq7e1spXiF60SPsT7tHdSAexbJG5+9qnG4uDp650saDo0o1weZPcX0ADfLMZVl+AOgT9p7qAQAA

Un nou studiu realizat de MIT Media Lab ridică întrebări serioase privind efectul utilizării ChatGPT asupra capacității de gândire critică. Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni, în special tineri, apelează la inteligența artificială pentru rezolvarea temelor sau sarcinilor academice, cercetătorii avertizează că această comoditate ar putea veni cu un preț nevăzut, dar semnificativ.

ChatGPT îți afectează creierul? Un nou studiu trage un semnal de alarmă

Pentru acest studiu, 54 de persoane cu vârste între 18 și 39 de ani din zona Boston au fost împărțite în trei grupuri: unii au scris eseuri folosind ChatGPT, alții cu ajutorul Google Search, iar ceilalți fără niciun instrument digital. Fiecare participant a redactat mai multe eseuri similare cu cele din testele SAT, în timp ce le era monitorizată activitatea cerebrală în 32 de zone, folosindu-se EEG. Rezultatele? Cei care au folosit ChatGPT au prezentat cea mai redusă activitate cerebrală și au obținut cele mai slabe performanțe atât din punct de vedere neuronal, cât și lingvistic sau comportamental.

„Pe parcursul lunilor de testare, acești utilizatori au devenit tot mai comozi, ajungând, în final, să copieze și să lipească răspunsurile generate de AI”, arată studiul. Deși încă nu a trecut printr-un proces complet de peer-review și are un eșantion relativ mic, autoarea principală, Nataliya Kosmyna, consideră că era urgent să publice rezultatele: „Mi-a fost teamă că peste 6-8 luni va apărea un politician care va propune «grădiniță cu GPT». Cred că ar fi absolut nociv pentru dezvoltarea copiilor. Creierele aflate în formare sunt cele mai vulnerabile.”

Ce spun eseurile și semnalele neuronale

Studiul a analizat calitatea eseurilor și impactul asupra memoriei și creativității. Grupul care a scris fără ajutor a arătat o activitate cerebrală puternică, cu semnale clare pe benzile alpha, theta și delta — asociate cu creativitate, procesare semantică și sarcini cognitive complexe. Acești participanți s-au arătat mai implicați, mai curioși și mai satisfăcuți de propriile idei.

În schimb, eseurile generate cu ChatGPT erau aproape identice între ele, lipsite de expresivitate și de profunzime, iar profesorii de engleză care le-au evaluat le-au descris drept „fără suflet”. Chiar și când li s-a cerut să rescrie un eseu fără ajutorul AI, cei din acest grup nu își aminteau aproape nimic din ce scriseseră anterior. Activitatea cerebrală, în special în zona undelor alpha și theta, era considerabil mai slabă, sugerând lipsa integrării reale a informației în memorie.

Grupul care a folosit Google Search a avut un nivel ridicat de satisfacție și implicare, iar activitatea cerebrală era apropiată de cea a grupului care nu a avut acces la tehnologie. Cercetătorii subliniază importanța acestui aspect, având în vedere că tot mai mulți oameni renunță la motoarele clasice de căutare în favoarea chatbot-urilor AI.

 AI – unealtă de învățare sau scurtătură dăunătoare?

În ultima etapă, participanții au fost rugați să rescrie unul dintre eseurile anterioare: grupul care inițial folosea ChatGPT nu a mai avut acces la el, iar cei care scriseseră fără ajutor au avut acum permisiunea de a folosi AI. Rezultatele au fost clare: primul grup a avut o activitate cerebrală scăzută, în timp ce al doilea a înregistrat o creștere semnificativă a conectivității neuronale pe toate frecvențele EEG. Cu alte cuvinte, folosirea AI poate aduce beneficii doar dacă vine ca sprijin pentru o gândire deja formată, nu ca substitut pentru aceasta.

„Sarcina a fost îndeplinită, și se poate spune că a fost eficientă și comodă,” explică Kosmyna. „Dar, așa cum demonstrăm în lucrare, practic nu ai integrat nimic din ce ai scris în rețelele tale de memorie.”

Concluzia? ChatGPT poate fi un instrument puternic, dar folosit necugetat poate diminua implicarea cognitivă și învățarea profundă. Iar pentru generațiile tinere, acest lucru ar putea avea consecințe pe termen lung, conform publicației Time.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
AI în școli ChatGPT ChatGPT educație ChatGPT și memorie efecte asupra creierului eseuri SAT Gândire critică inteligenţă artificială Kosmyna MIT studiu MIT