Carnea de rapană „Made in Romania” ajunge la export pe piaţa coreeană

Rapană Venosa: Oportunitate de Export pentru Antreprenorii Români

Investiții în Procesarea Moluștelor

Carnea de moluște Rapana Venosa, o specie adaptată în Marea Neagră de aproximativ 50 de ani, a reușit să pătrundă cu succes pe piața din Coreea de Sud. Această realizare se datorează antreprenorilor din localitatea 23 August, județul Constanța, care au fondat în 2012 o fabrică dedicată procesării moluștelor, singura unitate de acest tip din România.

Finanțare și Capacitate Operațională

Fabrica a fost construită cu o investiție inițială de 450.000 euro provenită din fonduri proprii și a beneficiat ulterior de un proiect european în valoare totală de peste 5 milioane lei. Acest proiect a asigurat dotarea unității cu echipamente necesare procesării. În anul precedent, fabrica a procesat 307 tone de materie primă și alte 165 tone în cursul acestui an. Aproape întreaga producție anuală – respectiv 120 tone – a fost exportată către Coreea la un preț mediu contractual stabilit la aproximativ 6,5 dolari pe kilogram.

Alina Constantinescu, director executiv al societății și acționar împreună cu soțul ei, subliniază că cererea pentru carnea de rapană este extrem de ridicată atât pe piața coreeană cât și pe cea japoneză: „Construcția fabricii s-a realizat rapid prin parteneriate strategice și credite bancare.”

Dotări Tehnologice Avansate

Unitatea are o suprafață totală de 777 mp și poate procesa până la cinci tone într-o zi normală; însă în sezonul vârf al recoltării (iulie-septembrie), capacitatea poate ajunge până la15 tone într-un interval similar. Fabrica dispune atât de depozite pentru materie primă cât și pentru produsele finite, având facilitățile necesare congelării rapide.

Promovarea Produselor Autohtone

Antreprenorii români își propun nu doar să sprijine pescuitul local ci să crească valoarea adaugată produselor marine prin furnizarea unor produse „Made in Romania”. Din procesarea rapanei rezultând două tipuri principale: carnea mare destinată consumului direct şi carnea micilor cochilii.

Pe lângã rapana venosa, fabrica procesează şi scoica dantelată albică (Scapharca) în afara sezonului specific rapanei. Sezonul principal începe în luna iunie şi se extinde până-n noiembrie.

Constantinescu menționează avantajele recente ale colectării moluștelor: „Colectăm acum mai eficient datorită permisiunilor recente care ne permit utilizarea vaselor specializate.”

Vânzări Externe vs Consum Intern

Deși majoritatea producției este destinată exportului (aproximativ 99%), compania își propune să promoveze consumul intern al cărnii provenite din rapanā venosa. Aceasta reprezintǎ o provocare dar si oportunitate importantǎ pentru dezvoltarea pieţei locale.

Rapană: O resursă valoroasă pentru economia românească

Exporturi și prețuri fluctuante

În centrul istoric al Bucureștiului, carnea de rapană este un ingredient apreciat în restaurantele locale, dar și în cele coreene. Pe plan internațional, singura fabrică din România care procesează această moluscă colaborează cu un partener din Coreea de Sud pentru a-și susține afacerile. Prețurile variază semnificativ în funcție de sezon; acestea sunt mai scăzute pe timpul verii și cresc iarna și primăvara.

„Carnea de rapană cu cochilie se vinde la export la un preț mediu de 1,5 dolari pe kilogram, iar carnea purificată poate ajunge până la 6,5 dolari pe kilogram. În supermarketurile din România, carnea importată se comercializează la aproximativ 70 lei per kilogram. Am optat pentru un contract stabil cu un singur client care achiziționează întreaga cantitate disponibilă, preferând această abordare unei vânzări prin licitație pe piața globală,” a declarat administratorul fabricii.

Utilizarea cochiliilor rămase

Cochiliile moluștelor au potențialul de a fi utilizate atât în hrana animalelor datorită conținutului ridicat de carbonat de calciu, cât și în construcții. Cu toate acestea, nu există încă firme în România care să proceseze aceste resturi; ele sunt gestionate momentan printr-o companie specializată în reciclarea deșeurilor.

Planuri viitoare pentru dezvoltare

Fabrica are planuri ambițioase pentru viitor ce includ achiziția unui vapor echipat cu trauler destinat capturării moluștelor. Această investiție ar putea fi eligibilă sub noul program dedicat pescuitului. De asemenea, se intenționează extinderea spațiului destinat depozitării produselor procesate.

„Am solicitat autorităților să ne permită substituirea unei linii costisitoare destinate procesării midiilor cu un vapor dotat cu trauler pentru moluște,” a adaugat reprezentantul unității. „Aceasta ar reduce dependența noastră față de vasele existente care prefera pescuitul altor specii.”

Resursele marine ale României

Specialiștii estimează că Marea Neagră are încă rezerve considerabile de rapană datorită restricțiilor anterioare asupra traulării acesteia; până anul trecut captura s-a realizat exclusiv prin scufundări. Existenta unor opinii divergente între cercetători marini și producători sugerează o complexitate crescută a acestui sector economic emergent.

La nivel european se discut despre introducerea unei cote specifice pentru rapanã similar celor aplicate altor specii marine precum peștele sau calcanul.

Despre Rapana Venosa

Specia Rapana Venosa provine din Marea Japoniei și Marea Chinei Meridionale și a fost introdusã accidental în Marea Neagrã acum aproximativ 50 ani. Deși inițial pătrunderea sa era considerată problematicã datorită consumului excesiv al midiei ca hranã principalã, impactul real asupra populației acestora rămâne incert deoarece exploatarea midiilor nu este încă realizată eficient.

Rapana Venosa are o fertilitate ridicată; femelele pot depune între 150-200 oua săptămânal timp îndelungat şi prezintǎ o adaptabilitate remarcabilǎ la condițiile mediului marin poluat sau variabil salin. Această specie reprezintǎ unul dintre cei mai activi prĂdători ai ecosistemelor bentale pontice având ca dușman natural doar steaua-de-mare.

Deși turcii au fost primii care au început exploatarea acestei specii in bazinul Marii Negre urmat fiind apoi bulgarii – deja experimentați după două decenii – statisticile recente indicau absența producției românești acum câteva ani.

Creșterea utilizării rapanei în România: O tradiție artizanală cu potențial economic

Ministerul Agriculturii promovează proiecte de succes în domeniul pescuitului

În perioada 15-18 octombrie 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a desfășurat o vizită în județele Călărași, Tulcea și Constanța. Scopul acestei acțiuni a fost de a evalua impactul proiectelor finanțate prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP) 2007-2014, care au fost selectate ca exemple de bune practici.

Rapana: De la utilizare artizanală la oportunitate economică

Rapana, un tip de moluscă marină, are o istorie interesantă în România. Deși inițial folosită în mod artizanal pentru realizarea unor obiecte din cochilie, această specie nu era destinată consumului alimentar. Cu toate acestea, recent s-a observat o creștere semnificativă a capturilor de rapană, estimându-se că aproximativ 1.300 de tone au fost raportate.

Proiecte sustenabile pentru dezvoltarea sectorului piscicol

Vizita MADR subliniază angajamentul autorităților române față de dezvoltarea durabilă a sectorului piscicol. Prin sprijinirea inițiativelor locale și promovarea bunelor practici în pescuit, se urmărește nu doar conservarea resurselor marine, ci și stimularea economiei locale prin valorificarea produselor marine.

Această abordare integrată poate contribui la transformarea rapanei dintr-un produs marginalizat într-o resursă valoroasă pe piața alimentară românească.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Activele Pilonului II au scăzut cu peste 3,3 miliarde de lei într-o lună, dar au rămas peste nivelul din 2025Dolce SportAlina Peșu va arbitra semifinala Italia și Spania la Campionatul Mondial U20 femininGetPonyPermisul mexican nu i-a dat drept de conducere în România. Un cetățean spaniol este cercetatBravonetElla Langley bate recordul deținut de Mariah Carey în Billboard Hot 100, cu 23 de săptămâni pe primul locLylaO proporție mai mare de somn REM a fost asociată cu risc mai mic pentru 83 de boli, fără dovadă de prevențieRevista IoanaCum îngrijești ciclamenul în sezonul rece. Unde îl așezi și când reduci udarea