Palatul de Justiție din București: O bijuterie arhitecturală cu o istorie bogată
Palatul de Justiție, situat în sectorul 4 al capitalei, pe malul Dâmboviței, este recunoscut ca una dintre cele mai impresionante clădiri istorice și arhitecturale din București.
Fundamentele unei instituții majore
Piatra de temelie a acestui edificiu a fost pusă personal de regele Carol I al României pe 7 octombrie 1890. Proiectat inițial de arhitectul Albert Ballu, cunoscut pentru lucrările sale la Tribunalul din Paris și Palatul de Justiție din Bruxelles, palatul a fost finalizat cinci ani mai târziu sub îndrumarea lui Ion Mincu, care s-a ocupat cu detaliile interioare.
Inaugurarea clădirii a fost marcată printr-un document oficial semnat de rege, care lăsa palatul „corpurilor judecătorești din Capitală” ca un simbol al misiunii lor. Acest document a fost realizat în trei exemplare: unul zidit în clădirea palatului, altul depus la Arhivele Statului și un al treilea păstrat la Ministerul Justiției.
Un design impresionant
Clădirea se remarcă prin influențe urbane și un corp central construit în stil Renașterii franceze. Fațada principală se întinde pe lungimea cheiului Dâmboviței și include o scară monumentală lungă de 50 metri. Deasupra intrării principale se aflăm șase statui alegorice ce simbolizează concepte precum Legea și Adevărul.
Elementele exterioare includ coroana regală integrată în ornamentele cladirii și table cu legi ce reflectează autoritatea romanilor.
Interior bogat ornamentat
La interior, Palatul dispune de încăperi vaste decorate elaborat. „Sala pașilor pierduți”, situată aproape de fațada principală, reprezintă o parte semnificativă a suprafeței totale a cladirii. Aceasta este flancată de scări monumentale din marmură care conduc către etajele superioare ale edificiului.
Lucrări ulterioare pentru conservarea patrimoniului
Între anii 1932-1937 au avut loc lucrări extinse pentru reparații și extindere ale Palatului. Modificările interioare au continuat să fie necesitate datorită creșterii aparatului judiciar după 1946.
Cutremurele repetate au afectat grav structura cladirii; astfel că între anii 1979-1981 s-au efectuat lucrări parțiale pentru consolidarea acesteia. Lucrările majore au început însă abia în iulie 2003 când s-au realizat reparații capitale sub coordonarea unor arhitecți români și francezi.
Aceste intervenții complexe au inclus curățarea fațadelor folosind tehnica ”gommage” şi renovarea celor 14 săli destinate judecătoriei cu lemn prelucrat atent.
Revenirea instituțiilor judiciare
Dupã finalizarea lucrãrilor in toamna anului 2006, Palatul a redevenit sediu pentru Curtea de Apel București şi alte instituții judiciare importante ale țării. Unele săli poartã numele unor personalități marcante din domeniul Dreptului românesc.
Costurile totale ale construcției iniţiale s-au ridicat la aproximativ 7 milioane lei (din acea vreme), iar lucrările recente au costat circa 30 milioane euro.(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportGeorge Russell va lua startul ultimul la Singapore după schimbarea motorului Mercedes
GetPonyCum se verifică anvelopele înainte de montaj. Ce înseamnă 91V și când este permis un indice de viteză mai mic
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaRaúl Romero explică de ce unii sportivi nu pierd grăsime, deși știu cum să mănânce
Revista IoanaCând ești obligată să îți întreții părinții la bătrânețe și cum se stabilește contribuția ta financiară
News24Luca Niculescu propune partidelor un program de guvernare bazat pe reformele pentru aderarea la OCDE
