Oamenii de ştiinţă anunţă descoperirea unui material „interesant” care poate stoca gazele cu efect de seră

În cadrul noului studiu, publicat în revista Nature Synthesis, o echipă condusă de cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh a creat molecule goale, asemănătoare unor cuşti, ce prezintă capacităţi ridicate de stocare a gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon şi hexafluorura de sulf.

În contextul comparabil, Hexafluorura de sulf este un gaz cu efect de seră mai puternic decât cel cauzat de dioxidul de carbon şi poate rezista mii de ani în atmosferă.

În acest sens, Marc Little, unul dintre coordonatorii studiului, a declarat: „Aceasta este o descoperire interesantă, deoarece avem nevoie de noi materiale poroase pentru a ajuta la rezolvarea celor mai mari provocări ale societăţii. De exemplu, captarea directă din aer a dioxidului de carbon este din ce în ce mai importantă, deoarece chiar şi atunci când vom înceta să mai emitem dioxid de carbon, va exista în continuare o nevoie uriaşă de captare a emisiilor anterioare, care se află deja în mediul înconjurător”.

În plus, „Plantarea de copaci este o modalitate foarte eficientă de a absorbi carbonul, dar este foarte lentă. Aşadar, avem nevoie de o intervenţie umană – cum ar fi moleculele create de om – pentru a capta mai rapid şi eficient gazele cu efect de seră din mediul înconjurător”, a adăugat el.

Cercetătorii au folosit simulări pe calculator pentru a prezice cu exactitate modul în care moleculele se vor asambla în noul material poros, o metodă care, potrivit lui Marc Little, ar putea fi îmbunătăţită în viitor prin utilizarea inteligenţei artificiale (AI).

Astfel, „Combinarea studiilor computaţionale precum al nostru cu noile tehnologii de inteligenţă artificială ar putea crea o ofertă fără precedent de noi materiale pentru a rezolva cele mai presante provocări societale, iar acest studiu reprezintă un pas important în această direcţie. Dacă reuşim să folosim instrumente de inteligenţă artificială pentru a le prezice mai repede şi cu mai multă acurateţe, atunci putem accelera cu adevărat ritmul în care putem descoperi aceste noi tipuri de materiale poroase, fără a mai fi nevoie să le fabricăm în prealabil în laborator”, a declarat el.

În concluzie, Marc Little a descris studiul ca fiind un „pas important” pentru dezvoltarea altor materiale şi a adăugat că moleculele cu structuri complexe ar putea fi folosite, de asemenea, pentru a elimina din aer compuşii toxici cunoscuţi sub numele de compuşi organici volatili şi ar putea juca un rol important în ştiinţa medicală.

Pe lângă oamenii de ştiinţă de la Universitatea Heriot-Watt, la realizarea acestui studiu au participat cercetători de la Universitatea din Liverpool, Imperial College London, Universitatea din Southampton şi Universitatea de Ştiinţă Şi Tehnologie din China de Est.

Sursa: www.economica.net

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaPostul Crăciunului începe pe 15 noiembrie. Peștele este permis în șase zile, iar cununiile religioase se oprescNews24Droguri găsite la un bărbat aflat în arest la domiciliu. Judecătorul decide dacă îl arestează preventivDolce SportBayern este condusă de Barça cu 13-18 în primul sfert al meciului din EuroligăGetPonyRenault cere costuri cu 20-30% mai mici la Dacia Mioveni. Angajații primesc compensații pentru plecări voluntareBravonetNoah Wyle a crezut că e o farsă când a fost ales cel mai sexy bărbat în viațăLylaCum soliciți ajutorul de deces în 2026. Poți primi 9.192 de lei dacă ai plătit înmormântarea unui pensionar