România continuă să se afle mult în urma altor state europene în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, o realitate pentru o ţară a Uniunii Europene din secolul al XXI-lea care a reuşit totuşi să facă progrese în multe alte sectoare ale economiei şi societăţii, scrie în ediţia de vineri (19 martie 2010) Canadian Medical Association Journal.
„Condiţiile din spitalele româneşti – pe care canadienii nici măcar nu şi le pot imagina – sunt un permanent cal de bătaie pentru mass media. Imaginaţi-vă instrumentar medical şi paturi ruginite, pereţi crăpaţi şi cojiţi, toalete murdare şi, uneori, gândaci” – aşa schiţează publicaţia menţionată situaţia din spitalele româneşti.
La aceste probleme se adaugă şi „fuga creierelor” cu care se confruntă medicina românească în condiţiile în care România are cel mai mic număr de medici la numărul de locuitori dintre statele din Europa. Colegiul Medicilor din România a anunţat că peste 4.000 de medici – majoritatea tineri – au emigrat din 2007, ceea ce reprezintă 10% din medicii ţării.
Principalul motiv este de ordin financiar: salariile pentru medicii rezidenţi din România sunt de 10-15 ori mai mici decât în vestul Europei şi chiar comparativ cu salariul mediu din economia românească. Un medic rezident român câştigă echivalentul a 200 de euro, comparativ cu 320 de euro câştigaţi în medie de un muncitor.
Fuga creierelor a fost alimentată de cererea mare de medici în multe state din Europa occidentală, îndeosebi în Germania, Franţa şi naţiunile nordice. Iar aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a uşurat mult „importurile” de medici români în ţările menţionate.
Scăderea numărului de medici în România afectează cel mai mult zonele rurale şi oraşele mici, unde condiţiile de muncă sunt cele mai dure. În schimb, centrele universitare rămân supraaglomerate, cu doctori din majoritatea specialităţilor.
Citeste si:
Canadian Medical Association Journal aminteşte totodată că, în paralel cu sistemul public de sănătate, s-a dezvoltat un sistem privat ale cărui servicii medicale sunt comparabile cu cele din ţările dezvoltate, dar, în acelaşi timp, tendinţa clinicilor particulare este de a se axa pe specialităţile profitabile şi cele mai căutate, precum ginecologia şi dermatologia, lăsând procedurile mai complexe şi mai costisitoare în grija sectorului public.
În toată această ecuaţie, pacienţii sunt prinşi la mijloc, comentează sursa citată, care aminteşte că în 2009 România s-a clasat pe penultimul loc – înaintea Bulgariei – într-un clasament care compară nivelul a 33 de sisteme de sănătate europene. România a înregistrat rezultate proaste la toate subcategoriile. Totuşi, unii sunt de părere că sistemul de sănătate românesc a înregistrat şi succese, îndeosebi în comparaţie cu nivelul de asistenţă de sănătate oferit în regimul comunist.
