Provocările agriculturii românești în fața unei posibile crize alimentare

Deficitul comercial și nevoia de investiții private

În cadrul conferinței organizate de Capital, dedicată „Outlook asupra unei potențiale crize alimentare în România”, consilierul BNR, Alexie Alupoaiei, a subliniat dificultățile cu care se confruntă industria agro-alimentară din țară. Una dintre cele mai mari provocări este deficitul din balanța comercială.Alupoaiei consideră că stimularea investițiilor din sectorul privat ar putea reprezenta o soluție eficientă pentru reducerea acestui deficit.

El a menționat că o agricultură competitivă poate fi realizată doar prin intermediul unor companii solide capabile să prelucreze materiile prime și să genereze valoare adăugată. În acest context, Banca Națională a României (BNR) a elaborat un raport în timpul pandemiei care viza sprijinirea industriei agro-alimentare, concentrându-se pe trei direcții esențiale:

  1. Evitarea angajării fondurilor publice: Având în vedere presiunea exercitată asupra bugetului național în 2020, s-a propus ca măsurile să nu depindă de resursele statului.
  1. Stimularea ofertei interne: Mesele propuse urmăresc creșterea producției de bunuri cu valoare adaugată superioară pentru echilibrarea balanței comerciale.
  1. Digitalizarea sectorului agricol: Agricultura românească se confruntă cu un grad scazut de digitalizare și atragere a fondurilor europene.

Intervenția statului și importanța sectorului privat

Alupoaiei susține că intervenția statului în stabilirea prețurilor produselor agricole nu este justificată într-o economie de piață liber aleasă. De asemenea, el avertizează că măsurile bugetare semnificative ar putea genera probleme pe termen lung pentru reformele necesare în agricultură.

Consilierul BNR pledează pentru o atragere mai eficientă a fondurilor europene și dezvoltarea unui sector privat robust în industria agro-alimentară. El afirmă că „investițiile private sunt esențiale” și subliniază importanța Politicii Agricole Comune și programelor precum Next Generation EU.

Provocările forței de muncă din agricultură

Statisticile Academiei Române relevate la conferință indicau faptul că 96% dintre lucrătorii din agricultură au dobândit cunoștințe prin experiență practică, iar doar 0,5% sunt profesioniști certificați.De asemenea, utilizarea roboților industriali este extrem de redusã – doar 1% dintre companii folosesc această tehnologie comparativ cu Olanda (22%) sau Suedia (33%).

Alupoaiei sugerează digitalizarea ca o soluție viabilã pentru îmbunătățirea performanțelor agricole dar precizează că aceasta trebuie implementată la nivelul jucătorilor puternici ai pieței.

Potenţialul companiilor medii şi adaptabilitatea lor

Economistul evidențiază faptul că majoritatea firmelor active pe piața agricolã sunt întreprinderi mijlocii care au șanse reduse să devină mari fără diversificarea activităților lor către produse cu valoare adaugată superioară.„Veniturile populației au crescut semnificativ iar consumul anumitor produse alimentare s-a intensificat”, explicã Alupoaiei referindu-se la creșterea consumului de carne porcinã între anii 2016-2018. Totuși, el avertizează asupra fragmentării pieţei agricole româneşti unde majoritatea proprietarilor dispun de suprafețe mici – sub cinci hectare – ceea ce limitează capacitatea acestora de adaptare rapidǎ la cerinţele pieţei internaţionale.

În concluzie,consilierul BNR subliniazǎ necesitatea unei strategii integrate care să sprijine atât dezvoltarea sectorului privat cât şi modernizarea practicilor agricole pentru asigurarea sustenabilităţii economice pe termen lung.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
agricultura BNR deficit comercial fermieri specialisti