Virusul H5N1 rămâne activ în brânza din lapte crud timp de luni întregi. O descoperire îngrijorătoare a cercetătorilor de la Universitatea Cornell arată că virusul viu al gripei aviare H5N1 poate rămâne infecțios în anumite tipuri de brânză produse din lapte crud pentru până la 120 de zile – aproximativ patru luni. Studiul, desfășurat în New York, a inclus atât brânzeturi obținute în laborator, cât și sortimente provenite direct de la o turmă de vaci infectate, relatează earth.com.
Virusul H5N1 rămâne activ în brânza din lapte crud timp de luni întregi. Ce risc există pentru consumatori
Coordonatorul cercetării, Diego G. Diel, de la Colegiul de Medicină Veterinară al Universității Cornell, a analizat persistența virusului pe parcursul procesului de producție și maturare. Testele au inclus atât experimente controlate, cât și brânză cheddar făcută special cu lapte contaminat.
Rezultatele au arătat că supraviețuirea virală depinde de nivelul de aciditate al laptelui și de momentul în care acesta este procesat. Virusul s-a menținut activ atunci când brânza a fost produsă din lapte mai puțin acid la începutul procesului.
La pH 6,6 și 5,8, virusul a rămas infecțios pe toată durata procesării și în perioada de maturare, adică până la 120 de zile. Când aciditatea a fost crescută la pH 5,0 înainte de procesare, virusul nu a mai supraviețuit.
Acest comportament confirmă ceea ce se știe despre proteinele de suprafață ale virusului H5N1, care sunt sensibile la acizi puternici. Totuși, utilizarea laptelui crud permite supraviețuirea virusului, deoarece procesul de maturare nu implică temperaturi suficient de ridicate pentru a-l inactiva.
Brânza produsă înainte de detectarea focarului era deja pozitivă pentru virusul viu când a ajuns în laborator. În primele etape ale maturării, pH-ul brânzei s-a menținut în jur de 5,3, iar scăderea treptată a umidității nu a eliminat infecțiozitatea.
Rezultatele obținute în experimentele de laborator au fost replicate în brânzeturile provenite din fermă, confirmând concluziile. Infecțiozitatea virusului a fost validată prin două teste independente care măsoară multiplicarea virală.
Laptele crud reprezintă cel mai mare risc
Experimentele pe dihtelii (furreturi), un model animal standard pentru virusurile respiratorii, au arătat că animalele care au băut lapte crud contaminat s-au infectat și au prezentat febră și eliminare virală. Cele care au consumat brânză contaminată nu s-au infectat, probabil pentru că doza infecțioasă este mai greu de atins în produsul solid.
Din 2022, H5N1 s-a răspândit de la păsări la mamifere în peste 20 de țări. În 2024, și turmele de vaci de lapte din SUA au fost afectate, ceea ce a deschis noi căi de răspândire în sistemele agricole. Laptele de la vacile infectate conține cantități mari de virus, iar contaminarea poate apărea în orice etapă: muls, transport, depozitare sau procesare.
Acest context complică măsurile de biosecuritate, deoarece virusul poate supraviețui în medii reci și bogate în proteine, precum laptele crud și brânza în curs de maturare.
Conform reglementărilor federale, brânzeturile din lapte crud pot fi comercializate dacă sunt maturate cel puțin 60 de zile la 1,7°C. Studiul arată că H5N1 poate rămâne activ mult peste această perioadă.
„Regula actuală care impune maturarea brânzei din lapte crud timp de 60 de zile înainte de comercializare este insuficientă pentru inactivarea virusului HPAI H5N1 și garantarea siguranței brânzei”, a subliniat Diel.
El recomandă măsuri suplimentare, precum testarea rezervoarelor de lapte crud sau folosirea pasteurizării, termizării sau acidificării timpurii înainte de producție.
Există risc pentru oameni?
Autoritățile din California au emis un recall pentru un lot de lapte crud după detectarea virusului, sfătuind oamenii să nu îl consume. O analiză federală arată că 4,4% dintre adulții americani au consumat lapte crud cel puțin o dată în ultimul an, iar 1,6% îl consumă frecvent.
Ghidurile de sănătate publică consideră riscul general scăzut, atâta timp cât populația evită expunerile controlabile. Totuși, doza minimă necesară pentru infectarea oamenilor prin produse lactate nu este încă stabilită și depinde probabil de textura și modul de consum.
Pentru consumatori, laptele și brânza pasteurizată rămân cele mai sigure opțiuni, deoarece tratamentul termic elimină majoritatea agenților patogeni.
Ce pot face producătorii de brânzeturi artizanale
Artizanii care lucrează cu lapte crud pot reduce riscurile prin:
-
termizare (încălzire blândă sub nivelul pasteurizării)
-
testarea rezervoarelor de lapte înainte de producție
-
reținerea loturilor suspecte până la confirmarea rezultatelor
-
acidificarea rapidă a laptelui înainte de coagulare
Aceste proceduri sunt compatibile cu fluxurile de producție existente și pot îmbunătăți atât siguranța alimentară, cât și durata de valabilitate.
Studiul subliniază că înțelegerea factorilor care influențează supraviețuirea virusului este esențială pentru protejarea sănătății publice, mai ales într-un context în care gripa aviară continuă să se răspândească la nivel global.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportExperimentul lui Gheorghe Hagi, ratat din punct de vedere al rezultatului, iar România rămâne fără punct după 2-4 cu Bosnia
GetPonyIMM-urile pot primi până la 300.000 de euro prin e-DRIVE 2026, dar trebuie să păstreze mașinile cinci ani
BravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabil
LylaCând îți păstrezi fostul ca rezervă, poți deveni mai puțin prezentă în relația actuală
Revista IoanaApar din nou păduchii în școli. Ce faci acasă dacă observi lindini la copil
News24România are estimări peste media pe cinci ani la trei culturi, dar seceta persistă în vest