Compania de stat ELCEN, a pierdut anul acesta, circa 800 de milioane de lei, bonusul de cogenerare, fiindcă nu a reușit să iasă din insolvență

55

ELCEN, compania de stat care produce apa caldă și căldura din București (94%), dar și energie electrică, a pierdut anul acesta circa 800 de milioane de lei, bonusul de cogenerare, fiindcă nu a reușit să iasă din insolvență.

Tot din această cauză, ELCEN nu a putut accesa nici fonduri europene din PNRR, peste 300 milione lei, pentru modernizarea CET Grozăvești, a declarat Adrian Tudora, administratorul special al companiei.

În opinia sa, ELCEN trebuie să modernizeze în următorii ani două din cele 4 CET-uri – CET Sud și CET Grozăvești, fiind nevoie de o investiție de circa 760 milioane de euro (3,8 miliarde lei). Întrucât instalațiile din aceste centrale sunt vechi, în cazul în care lucrările de modernizare nu se fac în următorii 5 ani, acestea ar putea fi închise, iar ELCEN ar mai putea asigura necesarul de energie termică doar pentru jumătate de oraș, spune Tudora.

În prezent, compania de stat este în continuare în insolvență deși nu are datorii, de vină fiind o prevedere legislativă ambiguă, spune Tudora. Rămâne de văzut ce va decide judecătorul sindic.

În ce stare sunt CET-urile din București și de ce investiții au nevoie

În acest sens, Adrian Tudora spune, „ELCEN-ul are 4 CET-uri. CET Vest este cel mai nou, este un CET modern, adus la zi din punct de vedere tehnologic și poate fi comparat cu o centrală de afară. A fost pus în funcțiune în 2009, este un ciclu combinat, cu turbină cu gaz, General Electric, toate inspecțiile s-au făcut la timp, reparațiile la timp. Acum 2 ani, când tehnologia a avansat foarte mult, am schimbat toată automatizarea. Deci nu este o centrală construită în comunism. Este adevărat, Vestul are și o bucată veche, dar este scoasă din exploatare, nu mai funcționăm cu ea de câțiva ani. Și dacă am vrea să le pornim, nu le mai putem porni.

Restul CET-urilor sunt construite în anii 60-70, dar, atenție, doar anumite elemente nu pot fi schimbate sau nu se poate interveni asupra lor, în rest ele au fost înlocuite sau modernizate de-a lungul vremii, deci nu mai sunt chiar cele din anii 60-70.

La un cazan de abur, o piesă care nu poate fi înlocuită este tamburul, iar atunci când expertiza arată că nu mai poate fi exploatat, din momentul acela cazanul nu mai e funcțional, în rest cazanele, zidăria, țevile s-au înlocuit și se înlocuiesc.

Ultimele modernizări pe care le-am făcut au fost la toate cazanele de aburi, din toate centralele noastre vechi, 3 cazane în CET Progresu, 3 cazane în CET SUD și un cazan în Grozăvești, fiindcă aveam niște constrângeri de mediu a trebuit să modernizăm instalațiile de ardere și să îndeplinim cerințele europene de mediu. Acum suntem în regulă cu toate cele 7 cazane, exceptând Vestul care de la început respecta.

Mai mult, la instalația de ardere am introdus automatizare nouă pe cazane, astfel încât la acest moment cazanele sunt exploatate și operate pe calculator. Chiar dacă sunt din anii 60, în camera de comandă avem un monitor, cu tastatură.

În total, din 2016 până acum am făcut investiții de circa 400 milioane lei”, a precizat acesta.

În contextul investiţiilor, „Avem două componente, fiindcă suntem producători de energie electrică și termică. Pentru termie, care vedem că e deficitară și sunt probleme, iar investițiile în termie sunt mai mici și mai rapid de realizat, noi deja ne-am apucat și construim 4 cazane de apă fierbinte, unul în Vest, unul în Grozăvești și două în CET Sud. Mai avem două construite recent, unul în Vest și unul în Grozăvești, deci vom avea 6 cazane noi de apă fierbinte.

În ceea ce privește instalațiile vechi, cu turbine și cazane, aici din păcate orice modernizare am face, durata de viață este cam depășită. Noi facem expertize, dar probabil în câțiva ani de zile expertizele nu ne vor mai permite să funcționăm. De ce? Cazanul și turbina funcționează cu parametri foarte ridicați ai aburului, astfel încât dacă metalul a îmbătrânit și nu mai oferă siguranță, la expertiză îți spune câte ore de funcționare mai are până la următoarea expertiză și tot așa. Dar dacă expertiza spune gata, trebuie să închidem”.

Ce înseamnă închiderea CET Sud și CET Grozăvești

Adrian Tudora, administratorul special al companiei a afirmat, „Dacă am rămâne doar cu cazanele de apă fierbinte, ELCEN nu ar mai putea asigura tot necesarul solicitat de Termoenergetica, deci ar fi un deficit mare de energie termică în oraș, undeva apeste 50% și nu am mai produce în cogenerare, deci nu am mai fi atât de prietenoși cu mediul. În al doilea rând pentru ELCEN ar fi jale pentru că nu am mai produce energie electrică pe care încasăm bani și care ne ține practic în viață. Că de la Termoenergetica încasăm mai puțini bani.

Fără partea de energie electrică ELCEN ar dispărea. Veniturile din energie electrică au fost cam jumătate, restul fiind din energie termică.

Centrale noi. Asta e clar. Cel puțin două centrale. Noi avem un studiu de fezabilitate pentru CET Grozăvești, o nouă centrală care ar costa undeva la 60-70 milioane de euro. Adică să o demolăm pe cea veche și să facem alta nouă. Avem locația în curte, avem studiul de fezabilitate, știm ce avem de făcut.

La CET Sud am finalizat studiul de fezabilitate, deocamdată nu este avizat și nu este aprobat. Estimez că este nevoie de o investiție de până la 700 milioane de euro, conchide acesta.

Din punct de vedere financiar, „Noi de la vechiul RADET avem de recuperat 3,7 miliarde lei, de la Termoenergetica avem de recuperat vreo 840 milioane lei. Să-i transformăm în euro și o să vedeți că dacă aveam banii ăștia am fi făcut investiția cu fonduri proprii.

Dacă am fi scuțiți de cumpărarea certificatelor de CO2, iar am avea bani. Anul trecut ELCEN a cheltuit pe certificatele de CO2 118 milioane de euro, bani care au plecat de la noi. Asta înseamnă două centrale de mărimea Grozăveștiului, cu fonduri proprii, într-un an de zile. Dar o centrală nouă nu se poate face într-un an, cu tot cu avize și autorizații, plus lucrările efective, durează 5 ani realist. Construcția efectivă 3 ani, 2 ani durează aprobările.

Deci în 5 ani de zile dacă am cheltui câte 118 milioane de euro, am fi putut face asta. De la Bruxelles se poate lua decizia de scutire, nu este o decizie pe care o ia Guvernul, a specificat administratorul.

Este nevoie de centrale noi și cât mai pot funcționa cele vechi?

În viziunea sa, „Trebuie să ne apucăm alaltăieri ca să nu pierdem startul. Startul l-am cam pierdut, însă am putea să spunem că dacă ne-am apuca acum, avem șanse să le exploatăm pe cele vechi până le avem pe cele noi, însă nu reușim să ieșim din insolvență și din această cauză nici nu pot să gândesc că voi obține vreo finanțare, nici măcar de la bancă, nu mai vorbim despre fonduri europene.

Cred că nu întrebați unde trebuie, noi ne-am făcut toate temele, am plătit toate datoriile. La momentul acesta ELCEN nu are datorii de nici măcar 1 leu către nimeni, însă nu reușim să ieșim, tot avem termene de judecată, ultimul termen dat este 15 septembrie. În iunie judecătorul sindic a considerat că cererea de ieșire din insolvență a fost neîntemeiată.

Aici Legea insolvenței are ceva lacune și nu tratează problema creanțelor curente. Noi avem 3 litigii, două sunt deja rezolvate, dar mai avem un litigiu cu un contractor care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, căruia i-am oprit garanțiile, ne-a dat în judecată și avem un litigiu. Este vorba despre firma care a lucrat la modernizarea arzătoarelor 2,3 și 4 din CET SUD, nu și-au făcut bine treaba, două cazane încă nu sunt recepționate, facem din garanții ce aveau ei de făcut, ele funcționează, dar nu la parametri indicați.

Judecătorul consideră că acest litigiu este o creanță, legea spune ”creanță certă, lichidă și exigibilă”, noi nu considerăm că este o creanță certă atât timp cât nu există o hotărâre judecătorească. Trebuie să spună un judecător cine are dreptate.

Noi am făcut toate diligențele să ieșim din insolventă până la 1 aprilie, ca să nu pierdem bonusul de cogenerare, circa 800 milioane lei/an. Dar nu am ieșit și l-am pierdut, punctează Tudora.

De ce ELCEN a pierdut banii din PNRR?

În afirmaţiile sale, „În martie, când am avut primul termen, prindeam la 1 aprilie, pentru că depusesem toată documentația la ANRE, rămăsese doar decizia de la judecătorie să o anexăm dosarului, dacă ieșeam atunci, prindeam și bonusul de cogenerare și PNRR.

Nu putem lua nimic cât suntem în insolvență, dar acum și dacă am ieși din insolvență, pe PNRR nu mai putem lua bani. Pe Fondul de Modernizare, fonduri europene, 13 miliarde de euro pentru eficiență energetică, mai avem speranțe dacă ieșim din insolvență si aplicăm.

Am aplica aici cu proiectele de modernizare a centralelor de la Grozăvești și Sud, mai avem un proiect cu câteva motoare termice în CET Progresu și fotovoltaice, fiindcă dispunem de terenuri. Aici e și o perioadă mai lungă – 2022-2030, ne-am încadra. PNRR are durată de finalizare 2026.

Grozăveștiul – aproximativ 70 milioane de euro.

Cel mai bine ar fi să le depunem anul acesta, numai că și aici suntem puțin strânși fiindcă cererea de ieșire din insolvență se judecă pe 15 septembrie, dar la vechea decizie, din luna iunie, că cererea de ieșire din insolvență este neîntemeiată, noi am făcut apel, și avem termen pe 22 noiembrie.

Mai este și luna octombrie, pe 22 octombrie planul nostru de reorganizare se termină și este o situație deosebită, deoarece noi nu avem nicio datorie, dar cineva ar putea cere falimentul că planul de reorganizare expiră pe 22 octombrie.

CET-urile și poluarea din București

În apărarea sa, „Nu este de la noi. Nu are nicio legătură. Noi nu mai folosim păcură în primul rând, și vedem că acum e chiar un minus, având în vedere că ne așteaptă o iarnă grea, noi nu mai avem un combustibil de rezervă. Deci dacă nu mai avem gaz, nu mai avem nici centrale. Înainte mai aveam niște rezerve de păcură pe care o puteam folosi și puteam funcționa 10-15 zile, independent de orice alte surse, iar păcura o poți aduce cu vaporul, cu cisterne față de gaz care nu poate fi adus așa ușor.

Pentru poluare noi avem monitorizare online. Toate coșurile, instalațiile de ardere, sunt monitorizate online. Deci este o falsă problemă.

Noi putem da, dar nu ține rețeaua. Acum 10 ani apa caldă pleca din Sud cu 12 bari, acum pleacă cu 2,5-3 bari pentru că peste nivelul acesta de presiune se sparge țeava după gard. Noi, în incinta centralelor, ne facem probele hidraulice cu 16-20 de bari, după fiecare reparație, dar numai în incintă. Rețeaua noastră din centrală acceptă aceste presiuni, dincolo de gard este rețeaua Termoenergetica, care nu permite aceste presiuni.

Nu vrem noi această presiune mică, nu ține rețeaua și Termoenergetica ne impune această presiune. Nu stabilesc eu”, precizează acesta.

Crește prețul la energie termică în București la iarnă?

La această întrebare, administratorul Adrian Tudora răspunde, ” Având în vedere apariția OUG 27, fiindcă încă nu avem contracte de gaz, dar dacă este să avem prețurile din OUG 27, eu cred că nu.

Dacă sunt alte prețuri la gaz, cu siguranță va crește.

Noi nu luăm gaz din Rusia, luăm gaz de la Romgaz sau alți furnizori de gaze. Noi nu avem o relație mai departe. Noi avem depozite făcute în timpul verii, ne-am pregătit și noi pentru perioada rece, dar cu siguranță dacă ar exista un deficit de cantitate în rețeaua națională, cu siguranță o vom resimți și noi. În ce măsură, nu știu. Adică în ce măsură vom fi afectați la nivel național, așa vom fi și noi afectați.

Ca disponibilitate, fiindcă nu mergem niciodată cu toate capacitățile, cam jumătate din consumul Bucureștiului ar putea fi asigurat de ELCEN. Deci dacă orașul nu ar mai fi conectat la sistemul energetic național, să zicem, jumătate am putea să asigurăm noi. Sigur, noi asigurăm mai puțin acum și vine din sistem restul.

Acum asigurăm cam 20%, dar este vară. Dar eu și dacă aș opri, Bucureștiul tot ar lua de undeva. În cazul unui deficit mare de energie în sistem, cu siguranță m-ar încărca pe mine dispecerul energetic teritorial mai mult, ca să suplinească ce nu poate aduce din sistem. Iar acest supliment nu ar exista dacă noi nu am fi. Chiar și în condiții de normalitate, dacă ELCEN ar dispărea, Bucureștiul ar simți.

Termoenergetica, datorii de peste 800 milioane la ELCEN

Din punct de vedere financiar, „În jur de 854 de milioane lei pe perioada februarie-iulie 2022. La momentul acesta se plătește factura lunii februarie cu un rest de plată de 156 milioane lei, cu o întârziere de 160 de zile peste scadență. Primăria plătește în contul ESCROW cam 110 milioane lei/lună. Pe august încă nu s-a emis factura, dar e undeva la 64 milioane. Deci sărim de 900 milioane de lei dacă nu se plătește nimic în timpul acesta. Mai e o problemă, că subvenția de la PMB este de 330 milioane lei martie-iulie.

Diferența de la 330 la 854 sunt pierderi pe care nu și le-a asumat nimeni până la acest moment. Primăria trebuie să și le asume și să le plătească. Primăria dacă și-ar plăti mâine subvenția, de 330 milioane, ar fi la zi cu subvenția, însă eu ELCEN nu mi-am încasat toți banii. Aici intră și pierderi de anul trecut. Și a mai fost ceva, de la 1 noiembrie am avut alt preț pe gigacalorie.

Nouă ANRE ni l-a stabilit de la 1 noimebrie, pentru Termoenergetica a fost stabilit în ianuarie, iar Consiliul General a aprobat mărirea în aprilie. Asta înseamnă că subvenția a fost raportată la prețul vechi deși eu am facturat cu prețul nou”, încheie Adrian Tudora.

Sursa: Hotnews.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata