DNA: Noile coduri penale riscă să afecteze grav lupta împotriva corupției
Eficiența investigațiilor sub semnul întrebării
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a exprimat, într-un comunicat oficial, îngrijorări profunde cu privire la impactul pe care noile coduri penale, adoptate de Parlament și care urmează să intre în vigoare pe 1 februarie 2014, îl vor avea asupra eficienței investigațiilor în cazurile de corupție.
Reducerea pedepselor pentru infracțiuni grave
Conform DNA, modificările aduse Codului penal ar putea elimina răspunderea penală pentru anumite infracțiuni de înșelăciune cu consecințe severe. În prezent, aceste fapte sunt pedepsite cu închisoare între 10 și 20 de ani; însă noua reglementare prevede pedepse mult mai blânde, între unu și cinci ani. Această schimbare va reduce termenul de prescripție a răspunderii penale de la 15 la doar cinci ani.
„Multe dintre infracțiunile comise împotriva statului sunt descoperite după o perioadă îndelungată. Astfel, noile reglementări ar putea împiedica tragerea la răspundere a autorilor acestor fapte”, se menționează în comunicatul DNA.
Impactul asupra dosarelor aflate pe rol
Estimările instituției indică faptul că un număr semnificativ de cauze aflate deja pe rolul instanțelor ar putea fi clasate din cauza modificării limitelor pedepselor. Concret, se estimează că 12 dosare vor fi afectate în anul curent și alte 23 anul viitor din cauza scurtării termenului de prescripție.
De asemenea, persoanele condamnate definitiv pentru astfel de infracțiuni vor beneficia automat de aplicarea legii mai favorabile.
Ambiguitatea normelor privind urmărirea penală
DNA atrage atenția asupra neclarităților din noul Cod referitoare la momentul notificării suspectului despre calitatea sa procesuală. Aceasta poate duce la imposibilitatea utilizării tehnicilor speciale de investigare necesare pentru combaterea eficientă a criminalității organizate.
Criticii susțin că reglementarea actuală permite interpretări variate care pot afecta negativ metodele precum interceptarea comunicațiilor sau utilizarea investigatorilor sub acoperire.
Provocări suplimentare generate prin expertiză obligatorie
Noua legislație impune ca rapoartele întocmite de specialiștii organelor judiciare să fie completate cu expertize atunci când concluziile acestora sunt contestate. Acest lucru contravine principiului constituțional conform căruia probele trebuie administrate doar atunci când este necesar pentru aflarea adevărului și poate duce la întârzieri semnificative ale proceselor complexe.
Propuneri neadresate Ministerului Justiției
În contextul acestor provocări legislative, DNA și DIICOT au formulat propuneri către Ministerul Justiției încă din noiembrie 2013 pentru modificarea unor prevederi ce pot crea obstacole în combaterea corupției; până acum nu s-a primit un răspuns oficial referitor la aceste solicitări.
În plus, raportul Comisiei Europene publicat recent subliniază preocupările exprimate atât față de restricțiile impuse metodelor moderne de investigare cât și față de scurtarea termenului prescrierii responsabilității penale în procesele aflate deja pe rol.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă medicii
Revista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe zi
News24Deisseroth, Hegemann și Nagel câștigă Nobelul pentru Medicină pentru controlul celulelor nervoase cu lumină
Dolce SportGheorghe Hagi a ales 23 de fotbaliști pentru returul cu Suedia, cu nouă absențe
GetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile
