Creștere semnificativă a condamnărilor în 2013, conform bilanțului DNA
Condamnări definitive în creștere cu 41%
În anul 2013, peste 1.000 de persoane anchetate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) au fost condamnate definitiv de instanțele judecătorești, marcând o creștere de 41% față de anul anterior. Această informație a fost prezentată joi de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în cadrul bilanțului anual al activității instituției.
Kovesi a subliniat că soluțiile pronunțate reflectă profesionalismul și obiectivitatea investigațiilor efectuate. Din totalul inculpaților trimiși în judecată, doar 7% au beneficiat de achitare pe fonduri legale. Aceasta este o tendință observată și în evaluările experților Băncii Mondiale și Comisiei Europene privind sistemul judiciar din România.
Condiții ale pedepselor aplicate
Mai puțin de un sfert dintre persoanele condamnate își execută pedepsele în penitenciar, iar circumstanțele atenuante au fost invocate în mai mult de jumătate dintre cazuri. În plus, un număr semnificativ – 139 – dintre inculpați au recunoscut vinovăția prin procedura simplificată.
Kovesi a menționat că pedepsele pentru faptele grave sunt tot mai severe; astfel, s-au aplicat nu mai puțin de 63 de sentințe cuprinse între cinci ani și mai mult.
Eficiența procesului penal
Durata medie a urmăririi penale s-a situat sub un an și jumătate pentru aproape toate cazurile finalizate cu condamnare. Cea mai rapidă investigație s-a desfășurat într-un interval record de patru zile într-o cauză legată de fraude cu fonduri europene.
De asemenea, durata medie până la rămânerea definitivă a hotărârii judiciare a fost sub cinci ani pentru aproximativ jumătate din dosare; cea mai rapidă soluție s-a obținut într-un termen record de trei luni datorită recunoașterii vinovăței din partea inculpaților.
Percepția publicului asupra activității DNA
Conform unui Eurobarometru recent publicat, aproximativ 34% dintre români consideră că există suficiente investigații reușite împotriva corupției – un procent superior mediei europene care se situează la doar 26%. De asemenea, România se află pe primul loc la nivel european privind această percepție comparativ cu anul 2011.
Kovesi a evidențiat faptul că aceste date sugerează o apreciere crescută din partea publicului față de activitatea sistemului judiciar anticorupție și o tendință crescândă către denunțarea faptelor ilegale.
Recunoașterea internațională
Activitatea DNA nu numai că este apreciată pe plan intern dar este recunoscută și internațional; instituția fiind menționată ca exemplu pozitiv atât în rapoartele MCV cât și în cele ale Uniunii Europene referitoare la combaterea corupției.
Pentru anul următor (2014), Kovesi a declarat că prioritățile vor include investigarea procedurilor ilegale legate achizițiile publice precum şi utilizarea frauduloasă a fondurilor europene. Accentul va fi pus pe recuperarea prejudiciilor financiare generate prin acte corupte.
