Metroul de la Cluj, scos din PNRR. Din ce se face finanţarea

Metroul de la Cluj, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, va fi scos din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, s-au identificat surse alternative de finanțare prin Programul de Transport și prin obligațiuni „verzi”, emise de statul român. Această decizie a fost anunțată de Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul conferinței „Banking Forum”, organizată de Financial Intelligence.

Metroul de la Cluj, scos din PNRR

Adrian Câciu a anunțat că proiectul metroului din Cluj nu va mai fi finanțat prin PNRR, iar suma de 300 de milioane de euro destinată inițial acestuia va fi redirecționată către alte investiții deja în derulare. Aceste investiții sunt în stadii avansate și generează deja cheltuieli, fapt ce a influențat decizia de a aloca fondurile către acestea.

„Contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiție care este deja în execuție și produce cheltuieli”, a declarat ministrul.

Finanțare din Programul de Transport și obligațiuni „verzi”

În loc de PNRR, metroul din Cluj va fi finanțat prin Programul de Transport al României și din obligațiuni „verzi” emise de statul român. Aceste obligațiuni sunt menite să sprijine dezvoltarea transportului ecologic și durabil, ceea ce se aliniază cu obiectivul proiectului metroului, care va contribui la reducerea emisiilor de carbon și la dezvoltarea transportului public verde.

„Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanțare. S-a găsit, de fapt, o finanțare în Programul de Transport și din obligațiuni verzi”, a afirmat ministrul Câciu.

Progresul absorbției fondurilor europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a detaliat și progresul absorbției fondurilor europene, precizând că România va încheia anul 2023 cu o rată de absorbție de 10% din fondurile disponibile pentru exercițiul financiar 2021-2027. De asemenea, se estimează o creștere semnificativă a acestui procent în următorii ani, ajungând la 35% în 2025.

„Acum suntem în zona de 4% absorbție, dar până la sfârșitul anului sperăm să ajungem la 10%. În 2025, ne propunem să atingem o absorbție de 35%”, a subliniat ministrul.

Această creștere va fi posibilă datorită numărului tot mai mare de proiecte contractate și în derulare, care generează cheltuieli și sunt eligibile pentru rambursare din partea Comisiei Europene.

Reformele necesare pentru accesarea fondurilor

Un obstacol în calea obținerii finanțărilor europene este legat de anumite reforme care nu au fost încă îndeplinite. Adrian Câciu a menționat că trei reforme sunt esențiale pentru deblocarea fondurilor, inclusiv reforme economice și de guvernanță corporativă.

Printre acestea, se numără reforma privind microîntreprinderile și implementarea guvernanței corporative la companiile de stat din sectorul energetic, precum și numirile în consiliile de administrație ale acestor companii.

„Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una dintre ele are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile, iar celelalte două privesc guvernanța corporativă”, a explicat Câciu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyUn compromis european ar permite vânzarea unor mașini noi cu motor termic după 2035BravonetDavid Fincher a eliminat aproximativ 60 de pagini scrise de Tarantino pentru revenirea lui Brad Pitt ca Cliff BoothLylaCum recunoști dependența de jocuri de noroc și ceri ajutor înainte ca datoriile să afecteze întreaga familieRevista IoanaCe verifici la garanția de minimum 2 ani înainte să plătești și cum ceri reparareaNews24Luca Niculescu a ales Chișinăul pentru prima deplasare externă ca premierDolce SportRapid debutează pe propriul parchet în Euroligă contra Fenerbahçe, deținătoarea trofeului