Părinții și bunicii pot evita operațiunile bancare nedorite verificând separat solicitările primite și citind mesajul băncii înainte de autorizarea plății. O amenințare cu anularea unei rezervări în 24 de ore sau cu suspendarea contului este un semnal de suspiciune, nu un motiv pentru executarea imediată a instrucțiunilor.

Solicitarea se verifică pe un alt canal

Un apel sau un mesaj care pare trimis de bancă ori de o instituție poate folosi o identitate falsă. Acest mecanism de imitare a expeditorului, descris prin termenii spoofing și impersonare, urmărește să facă solicitarea credibilă.

În discuția cu părinții și bunicii, verificarea trebuie legată de acțiunea cerută: transmiterea unor date, efectuarea unei plăți sau instalarea unei aplicații. Recomandările de prevenție ale ING Bank România prevăd contactarea platformei printr-un canal diferit pentru confirmarea autenticității mesajului și apelarea la bancă atunci când este necesar ajutorul pentru o operațiune.

Despre mecanismul prin care sunt convinși utilizatorii să urmeze instrucțiunile atacatorilor, „Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date”, a declarat Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Marketing și Media din Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), la ING SAFE Talks.

Linkurile și aplicațiile cerute de necunoscuți pot deschide accesul la conturi

Recomandările pentru protejarea banilor acoperă atât verificarea interlocutorului, cât și accesarea serviciilor bancare și autorizarea operațiunilor:

Linkurile și fișierele atașate nu se deschid dacă provin de la expeditori necunoscuți, dacă mesajul nu era așteptat sau dacă există motive de suspiciune. Autenticitatea se verifică separat, prin contactarea echipei platformei.

Aplicațiile care permit controlul telefonului sau computerului nu se instalează la cererea unor persoane care pretind că sunt agenți de investiții. Prin acest acces, atacatorii pot ajunge la datele personale și conturile bancare și pot efectua operațiuni.

Adresa unui site trebuie verificată chiar dacă pagina seamănă cu cea oficială. Un domeniu diferit, o literă în plus sau una care lipsește pot indica o clonă.

Accesarea serviciului bancar se face din aplicația deja instalată pe telefon sau prin introducerea manuală a adresei într-o pagină web nouă. Linkurile primite prin mesaje text ori e-mail și cele promovate nu se folosesc pentru autentificare.

Ofertele cu prețuri neobișnuit de mici și promisiunile unui profit sigur ori ale unor câștiguri imposibil de refuzat trebuie privite cu suspiciune. ING Bank România avertizează că asemenea formulări indică, cel mai probabil, o tentativă de fraudă.

Înaintea finalizării unei operațiuni, mesajul primit de la bancă trebuie citit integral. Confirmarea se acordă numai după verificarea faptului că operațiunea autorizată este cea dorită.

Informarea despre metodele de fraudă trebuie continuată prin canale de încredere, precum pagina DNSC și secțiunea de securitate a ING Bank.

Tehnologia folosită pentru a imita o persoană include și deepfake-uri, adică înregistrări vocale sau video falsificate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Despre organizarea atacurilor, „Frauda online a devenit o industrie globală, bine organizată și extrem de adaptabilă. Nu mai vorbim despre hackeri izolați, ci despre grupări organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligenței artificiale, fraudatorii creează deepfake-uri vocale, video și mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice crește credibilitatea atacului. Emoțiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgența, încrederea și câștigul”, a declarat Alin Becheanu, responsabil pentru monitorizarea și prevenirea fraudelor la ING Bank România, în cadrul ING SAFE Talks.

Apelurile false au depășit celelalte metode de fraudă raportate

Potrivit statisticii DNSC pentru primul semestru din 2026, prezentate de AGERPRES, înșelătoriile telefonice, numite vishing, au reprezentat 42% dintre incidentele cibernetice raportate. Ponderea a fost de 14% pentru phishing, metoda linkurilor frauduloase către pagini care imită servicii oficiale, și de 13% pentru smishing, fraudele prin mesaje text pe telefon.

La ING SAFE Talks au fost prezentate date despre incidentele raportate. O perspectivă separată asupra experiențelor și reacțiilor persoanelor de peste 50 de ani vine din primul studiu realizat la nivel național despre fraudele financiare online în această categorie: mai mult de șase din zece participanți declară că au întâlnit cel puțin o formă de fraudă cibernetică, iar 37% spun că nu au avut o astfel de experiență.

Participanții la studiul ING recunosc, în medie, șapte forme de fraudă din cele 13 analizate. Cercetarea indică următoarele niveluri de cunoaștere și reacții declarate:

  • 66% cunosc apelurile sau mesajele care imită comunicarea unei bănci ori a altei instituții, cea mai cunoscută metodă dintre cele analizate.
  • 63% au auzit de phishing.
  • 61% cunosc ofertele de bunuri ori servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele care cer parole, informații personale sau actualizarea unui cont.
  • 57% cunosc solicitările de bani transmise prin WhatsApp, Facebook sau TikTok.
  • 56% au auzit de investiții fictive și promisiuni financiare nerealiste.
  • 69% spun că au contactat Poliția ori alte autorități după o tentativă de fraudă.
  • 47% au blocat expeditorul mesajului.
  • 36% au verificat informația înainte să reacționeze.
  • 19% au ignorat mesajul.
  • 11% recunosc că au deschis linkul primit; o proporție similară a cerut verificări băncii.

Alexandra Dobre, fondator al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a explicat că educația financiară și digitală trebuie continuată și adaptată evoluției fraudelor. Campania Nesupus Fraudelor, derulată împreună cu ING Bank România, urmărește să ofere seniorilor exemple, informații practice și instrumente pentru recunoașterea tentativelor și reacția corectă. Rezultatele cercetării vor fundamenta etapele următoare ale campaniei.

Dimensiunea investigațiilor apare în cifrele comunicate de reprezentanții Direcției de Investigații Criminale din Poliția Română. La 1 ianuarie 2026 erau înregistrate aproximativ 67.000 de dosare privind infracțiunile informatice și cele împotriva sistemelor informatice. În primul semestru au fost înregistrate aproximativ 15.000, iar la sfârșitul lunii iunie se aflau încă în soluționare aproximativ 72.000.

ING verifică telefonic plățile care ies din comportamentul obișnuit

ING Bank România a reunit măsurile de prevenire a fraudelor în ecosistemul ING SAFE, care include inițiative educaționale și funcționalități de securitate. Alin Becheanu a precizat că banca investește în prevenție, monitorizare și instrumente pentru identificarea tentativelor înainte de producerea efectelor, în paralel cu educația și colaborarea cu autoritățile.

Serviciul ING SAFE Call declanșează automat un apel atunci când sistemele băncii detectează o plată diferită de comportamentul obișnuit al clientului. Potrivit Economica.net, apelul de verificare vine de la numărul dedicat 0374647233 (037INGSAFE).

În timpul verificării, tasta 9 confirmă că plata este recunoscută și aprobată. Tasta 1 se folosește dacă tranzacția nu este recunoscută sau dacă persoana a fost manipulată să o efectueze.

ING SAFE Button, funcționalitatea anunțată, le va permite clienților care suspectează o fraudă să își blocheze din Home’Bank accesul la conturi.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
DNSC fraude telefonice ING Bank România securitate bancară Seniori